Lucian Avramescu: Buni zori cu poezie de jucărie

Noe, prepară-ți corabia și pune între între babord și tribord, sub parâme, ce crezi tu. Lasă jos hienele-oameni, șarlatanii de profesie, purtătorii de venin sub pălărie că se înmulțesc prea iute și iau aerul celorlalți, al oamenilor-vis și al oamenilor zburători care se cheamă îngeri sau păsări. Axează-te pe fluturi.

Plouă de parcă ar fi sfârșitul lumii, iar tu, navigatorule, ai experimentat supraviețuirea. Dacă nu încap oameni destui pe corabie, pune broaște și iarbă, salcâmi înfloriți și duioase anemone, pietre care au suflet.
Ți le împrumut din curtea mea. Pune și zăpadă, că am ținut-o două zile în brațe și mi-e deja dor de ea.

Dau, iată, peste un mesaj venit de pe partea ailaltă a lumii unde am avut, zice-se, o iubită. Am avut … Două s-au măritat rezonabil. Una, cu belșugul. Ea îmi trimite din când în când mesaje sub pseudonime pe care noi le inventam să păcălim cenzura sufletelor iubitoare clandestin. Îi răspund, nițel glumeț, acum, inventând perechi de rime și tripleți și cvadrupleți.

Au lunecat oceanele-ntre noi
Și n-am avut rachete de război
Să te aduc din Troia înapoi

Ți-e dor, îmi scrii, dar totul e-n zadar
Consoartă ești de yaht milionar
Nevastă de-avion particular
Iubita-mi fostă, totul e-n zadar

Ce n-ai știut, dar e degeaba azi,
Când ne plimbam de mână pe sub brazi
Milionar eram, ia deci aminte,
Milionar de fragi și de cuvinte

El te îmbracă-n toate, fistichie
În briliante cum n-au fost să fie
Eu te probam în rochia de hârtie
Pe care-o coloram cu poezie

Când doru-mi prea aprins te apuca
Îmbrăcămintea toată dispărea
Cu versurile mele scrise-n ea
(Pe pielea-ți nudă nu aveam cum scrie
Cu ilizibila-mi caligrafie)

Astea fiind zise, dragi prieteni, să ascultăm ploaia veselă de pe acoperiș, care ține de când eternitatea, dacă nu cumva și mai și.
Să aveți ziua pe care v-o vreți, cea de afară să se brodească – ceea ce se petrece rar – cu cea din gândul gândit și visat. Pe acoperiș – virtuozitatea de țambal a ploii continuă, bruiată discret de pasul de pisică al unui fulg rar de nea. Să vă fie frumos în suflet, ca într-o sufragerie prin care ți-e drag să umbli!