Norii sunt din pâclă, postavul lor e des, lumina se strecoară anevoie prin asfințitul acestei dimineți ca ața printr-o gaură minusculă de ac. Parcă am fi la Reykjavik, unde încep cele șase luni de noapte polară.

Ei, și? – concluzionează scurt o prietenă. Apoi Aurica Stănoiu, tranșantă: ”Fără regret pentru trecut , fără griji pentru viitor ! Ce va fi , va fi !”

O poezie a mea de aseară se încheia cu ”norii care au pus palma pe gura apusului”. I-ați palma de pe gură, poete, scrie o a treia prietenă, că poate tocmai atunci cineva vrea să te sărute pe gură. Mi-am luat-o!

Trag concluzia că ironia și autoironia, cea din urmă, zice-se, apanaj al oamenilor inteligenți, nu fug din viața noastră, iar nevoia de optimism e medicamentul pe care-l cere și găsește, cu puțin avânt și noroc, fiecare.

Afară, iarba curții concurează cromatic barba mea. O brumă groasă, argintie, a preschimbat culorile și a desenat altfel fizionomia frunzelor care refuză să cadă.
Iarba curții mele, tânără aseară, tânără ca primăvara și nepăscută de vară, e bună de pus barbă lui Moș Crăciun, moșul care va veni, firește, cu necesara mască pe figură întrucât, vârstnic fiind, e cap de listă la boala deghizată sub un nume floral – corona. Mai bine încornorata!

Ei și! Ce va fi, va fi! – zice Aurica.

Zorii sunt în așteptare.

Avanti, ragazzii! – ordonă caporalul italian, comunicând ordinul de ieșire din tranșee și atacul la baionetă. Che bella voce!, comentează impasibil, tolănit pe patul puștii, soldatul rămas în dulcea așteptare a încheierii războiului!

Dar dacă nu se va încheia niciodată?

Ce va fi, va fi!

Așadar, buni zori, prieteni! Viața merită trăită! V-o spune unul care a amuțit de tot, iar unica lui șansă de a vorbi se consumă acum, cu voi. Ca un castron afumat, cerul stă pe dealuri. Lampa mea de scris e unica lumină, candelă mică, ce face ziua să se închipuie că e.

Aprindeți bucuroși, că puteți, candelele speranței.

(Poza de mai sus am primit-o de la o lansare de carte la Târgoviște, acum doi ani, cred. Sunt certat când îmi pun poze în care uit să râd)