e timpul, tu zici, să ne-ntoarcem la noi
din acest infinit și tragic război
sunt prea mulți nenăscuți care brusc au murit
în războiul acesta cu plus infinit

s-a retras din Rusii, sub rafale de ger
chiar și ultimul mort, luat ca prizonier
dar ce facem cu morții vii din războaie
ei vin și tot vin în nesfârșite convoaie

acela sunt eu, calc semeț pe ocean
am trofeu de război chiar calul Troian
în el stă închis regele Menelau
Elena-i cu mine și n-am cum să i-o dau

templieri, cavaleri, toți își cară-n spinare
o mână tăiată sau două picioare
veteranii lui Napoleon cântă fals nota do
sunt învinșii victoriei de la Waterloo

fără mâini, fără ochi vine într-un obuz
un soldat anonim, cred că de la Oituz
bătălia de tancuri de la Kursk dă și ea
un semn să fie băgată-n seamă ar vrea

războaie, războaie, războaie, războaie

azi toate par focuri de paie
marele măcel e acum pe pământ
nu-i cruciadă, nu-i războiul cel sfânt
ci ceva mai presus de-nțeles, de cuvânt

moare pretutindeni, ca un ultim atom
iubirea, ați auzit bine, iubirea din om
priviți-l pe stradă, în sat sau oraș
e gol de el însuși, auto exilat pe făraș
copacul semeț transformat în talaș

trec pe bulevarde batalioane de goi
batalioanele acelea cu ochii-n vid suntem noi
din turnuri de pază dirijați de strigoi
trec pe bulevarde batalioane de goi

murim unul lângă altul fără să ne vedem
în cutia din mână e comandantul suprem
copiii se nasc toți fără părinți
râsul lor e un scrâșnet fantomatic din dinți

Troia în flăcări, Cartagina toată
Termopile și câte au fost vreodată
sunt fleacuri, războiul de-acum e total
călărețul e putred pe mortul lui cal

altfel se face vieții astăzi decontul
la modă e generația ce n-a văzut orizontul
ea știe să butoneze unicul ton
al zeului suprem din telefon

vi se pare că mai umblă mușuroi de furnici
ceva, cineva prin pustiul de-aici
Dumnezeul cel nou, cel cu strigătul POT
a plecat plictisit, lăsând în turn un robot

5 martie 2021, Sângeru