A.M. Press
Ultimele stiri din Romania!

Lucian Avramescu: Recurs la râs

2 340

 

E duminică, doar biserica mai murmură ceva
Uliţele-s ca un anticariat de cărți abandonate
Nu se mai rostogolesc în hainele lor cenușii
Oamenii, e un abandon și o pustiire în toate

Caut, învățat de prieteni, optimism
Optimismul e o doctorie ce se fabrică-n mine
Ca o metaforă, ca o lacrimă în colțul ochiului
Care, din izvorul ei sărat, vine

Trebuie s-o șterg până nu devine Vezuviu
Până nu mă acoperă lava ei
Lacrima se face uneori fluviu
Iar eu aș putea deveni câinele din Pompei

Fiica mea cea mică inventează zăpadă
O iarnă fără zăpezi e crimă pentru copii
Vezi, tată, fulgii mari au început să cadă
Bucură-te de iarna asta, oricum ar fi

O trag cu sania pe iluzia zăpezii
Cățelul Lupu începe să se vadă lup
Căprițele cameruneze nu și-au fătat încă iezii
O albină optimistă iese, la zero grade, din stup

Râzi, tată, zice Ana Luciana,
Râzi că doar nu se face gaură-n cer
Râzi cu râsul tău cel adevărat
Atâta vreau, nimic mai mult nu-ți cer

Zăpada scârțâie sub sania mică
Eu alerg, soția mă strigă, ca întotdeauna, Urs
Râdem toți de lipsa râsului meu
Care, câștigă până la urmă, ca un vinovat nevinovat, la recurs
9 februarie 2020, Sângeru

loading...
2 Comentarii
  1. Pahon Stefan spune

    Bunicule

    Bunicule, te-ai nins si-n barba
    Faptura-ti parca-i mai firava,
    Surasul, da, e cel ce-l stiu
    Din inceputul timpuriu
    Cand , tanar si cu pleata-n vand,
    Erau zefirul pe pamant
    Care, prin tot ce-nfioara,
    Sufla din inima, sufla …
    Bunicule, din cand in cand,
    – c-asa ni-i dat in legea firii –
    Ma mai strabate cate-un gand
    Si-atunci te vad, bland demiurg,
    Cum poeziei ii esti plug
    Cu ale tale-adanci brazdare
    Fiinta tarii s-onfioare
    Si ma intreb : “Unde s-au dus
    Anii aceia ce-au apus ?”…
    Acum, cand stau si ma gandesc,
    Imi pare totusi ca-i firesc,
    La cate-au fost si nu s-au spus,
    Sa facem un … “Recurs la ras”.

  2. Petre Lainico spune

    Poetul

    Poetul e dezamăgit
    dar de iubit este iubit
    aruncă nada-n lacul vieții
    și prinde mreana dimineții

    în parc el stă pe-o bancă trist
    și gându-i zboară ca artist
    la locul lui de baștină
    vizionar de datină

    călătorind spre infinit
    el vine cu un dor doinit
    și ne inundă cu lumină
    vioara dragostei deplină.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More