Lucian Avramescu: ”Te votez, dar taci dracului!”

Seară de vineri la Sângeru. Noaptea se așază peste acoperișurile care sunt absorbite încet de întuneric.

Stăm, de-a lungul unei mese de brad, câțiva care ne știm. Unii nu ne știm, dar lângă un pahar de vorbă ce mai contează?

De undeva, oblic, chenarul unui televizor vorbește singur. Eu, ca mai mereu, nu-l aud. Nici ceilalți nu par atenți la ce transmite ”vocea patriotului naționale”. Seara e difuză, vorbim vorbe.

Distribuie prietenilor

Brusc, bărbatul din fața mea, adus de un amic vechi de care mă leagă sforile delicate ale copilăriei, strigă spre televizorul care comisese probabil fărădelegea unei reclame electorale:
”Te votez, dar taci dracului din gură!”

Un/o candidat/candidată își rostise, contra-cost (publicitatea se plătește) sloganul electoral. Convivul, atent la ce vorbim noi, dar cu o ureche spre televizor, a exprimat, nervos, o stare de spirit.

N-am apucat să văd cine din cei 14 – 16 sau câți or fi, se produsese într-o frază.
Replica votantului absent și atent totodată: Te votez, dar taci! Taci dracului! – e un fel de vot!
Noapte bună!