Mihaela Bilic: Povestea porcului. Mai întâi a fost omul. Apoi a fost porcul

Mai întâi a fost omul. Apoi a fost porcul. Nu se știe dacă oamenii au domesticit porcul sau, din contră, acesta a ales să se supună, să caute adăpost și hrană pe lângă om. Porcul e omnivor, ca si omul, deci va consuma toate resturile comestibile pe care oamenii le produc 

Indiferent de variantă, cert este că domesticirea porcului s-a produs acum mai bine de 10000 de ani, adică înainte de apariția agriculturii/a cerealelor Inițial porcii erau crescuți liber, în stare semi-sălbatică și se hrăneau- în funcție de regiuni- cu ghindă, rădăcini, ciuperci, leguminoase și fructe sălbatice, adică cu tot ce găseau prin pădure. Oamenii se mulțumeau să prindă animalele la începutul iernii și să le sacrifice pentru a avea ce mânca în sezonul rece

Până în secolul XIX porcii au fost crescuți liber în orașe (inclusiv New York ) și își căutau singuri hrana, formată în principal de resturile lăsate de locuitori- care nu beneficiau, la vremea aceea, de un sistem de colectare a gunoiului China rămâne în prezent cel mai mare producător și consumator de carne de porc, la extrema cealaltă aflându-se țările musulmane și India, unde religia interzice carnea de porc. 
Dpdv nutritiv carnea de porc este o sursă de proteine de calitatea întâi, vitamine din grupul B, minerale (fier în special) și grăsime. De multe ori porcul este considerat o carne grasă, însă se face o confuzie între grăsimea globală (a carcasei) și conținutul de grăsime al cărnii. Grăsimea porcului se găsește mai ales la periferie, sub piele, deci este ușor de degresat înainte sau după gătit.

Distribuie prietenilor

Conținutul de grăsime variază în funcție de bucata de carne: mușchiul conține 3,5-4% lipide, pulpa aprox 7% iar costița până la 45% Comparativ cu carnea de vită, porcul are o carne mai bogată în acizi grași nesaturați decât în acizi grași saturați: 50% dintre lipidele cărnii de porc sunt acizi grași mono-nesaturați similari cu cei din uleiul de măsline Nefiind rumegător precum vita, oaia și capra, porcul nu poate satura grăsimea; de aceea slăninuța de porc este fragedă și gustoasă, spre deosebire de seul de vită din care poți face doar săpun

E în prezent riscul de paraziți în carnea de porc ( trichinoză sau tenie) a fost aproape eradicat datorită măsurilor de igienă, deci nu mai este necesar un tratament termic prelungit al cărnii.  Și dacă tot vorbim de gătit, secretul pentru a obține o friptură fragedă este să punem la marinat carnea într-un amestec de apă și sare (2linguri de sare la 1 litru apă) cu 60-90 min înainte de a o pregăti
Concluzia, dacă mai era nevoie, e simplă: porcul e “frate” nu doar cu românul, cu omul în general. Iar la porc totul e bun, de la vârful urechilor până la vârful cozii Așa că merită să fie vedeta meniului de Sărbători!

P. S. Pozele le-am făcut astă toamnă pe dealurile din jurul Iașului. E o bucurie să vezi că mai există astfel de porci, crescuți în armonie cu Natura 

Este posibil ca imaginea să conţină: iarbă, în aer liber şi natură

Footografiile pe site-ul  Mihaelei Bilic