Întâmplarea trage perdeaua corpului pe care-l ascundeați
Și pe cea a încăperilor inimii, adevărate colecții de femei
Strânse cu atenție în mulții ani dedicați
Iubirii tandre, iubirii vinovate și iubirii cu temei.
Bătăile inimii spun în ding-dang poveștile
Pe care scriitorul le lasă spre nemurire
Umplând cu gândurile sale toate paginile
De iubire, scrise cu sufletul și lăsate vie amintire.
Sistolele și diastolele au gingășia lor
Dată de chipul și ființa femeilor.
Șuieră trenul în gara așteptărilor
Acolo unde e trasă pe linie speranța lor.
Numele iubitelor au dat numele gărilor
În care niciun tren nu e stingher
Și e umplut până la refuz de admirația femeilor.
Iubirea nu vine din cer, dar e mereu plină de mister.
Șuieră trenurile:”Bună seară, iubito!”
Ticăie inimile:”Iubite, bună seara!”
Eu spun: Răspunde-i fericito,
Te cheamă Luceafărul care-ți va lumina seara!
