Despre tineri merituoși, despre absolvenți cu media 10, despre tineri admiși la diverse universități din afara țării, s-a tot scris. S-au primit felicitări, s-au primit recompense în bani, presa i-a scos în evidență pe la emisiuni tv. Toate bune și frumoase, tot respectul pentru acei copii! Nu despre ei aș vrea să scriu eu, ci despre ceea ce există în spatele unui asemenea rezultat. Am văzut la o emisiune locală, un elev de 10 la bacalaureat care, întrebat fiind, dacă a făcut pregătire suplimentară, în particular, a răspuns , „evident, încă din clasa a IX” . Asta fiindcă profesorii nu aveau timp la ore să se ocupe de o clasă cu 30 elevi, spunea băiatul. Aș întreba, ca un om de rând, modest și cu un exemplu concret în familie: dacă părinții lui nu aveau bani să îl pregătească suplimentar, patru ani, care ar fi fost nivelul lui? Și nu banii părinților mă interesează ci faptul că, și în învățamânt se promovează tot banul. De ce acel 10 plătit scump este promovat și copiii chinuiți, care au obținut rezultate spectaculoase, poate doar cu un covrig în ghiozdan, sunt lăsăți în ceață? O să dau exemplul unei fetițe, care sunt convinsă că l-ar fi făcut bucurat pe iubitul și regretatul nostru poet, Lucian Avramescu. Nu pentru că a luat nota 10 la limba română la bacalaureat, ci pentru că este din Comuna Sângeru (satul Mireș) și care va fi unul dintre puținii medici, pe care comuna noastră i-a pus în slujba oamenilor!
Fără să fie vreo rușine, a fost unul din cei mai chinuiți copii ai României, care a reușit pe forțe proprii. A terminat 8 clase în satul natal, cu media 10 pe toți anii. A intrat la capacitate cu medie peste 9, putând opta la profilul dorit, la oricare liceu din Ploiești. Având posibilități reduse, a optat pentru liceul din Urlați, pentru a putea face naveta. În cei patru ani de liceu, a făcut naveta zilnic, 60 km dus-întors, între școală și casă. A terminat cei patru ani cu media 9,91, trezită de la miezul nopții și alergând la autobuzul, care de multe ori ajungea cu întârziere, la prima oră, motiv pentru care a pierdut puțin firul la matematică și a avut o singură medie de 9. Fără pregătire suplimentară a luat „bacul” cu o notă de 10 la română, 9,60 la matematică și 9,70 la chimie (media 9,76).
În luna aprilie 2022 a participat la un concurs de chimie organică în cadrul Universității Politehnice București, unde a obținut premiul al II lea și admiterea la Facultatea de Chimie, pe un loc la buget, alături de olimpici. Bucuria cea mare a venit acum când a fost admisă la Facultatea de Medicină Brașov, Medicină Generală, obținând un loc fruntaș la buget. Nimeni nu promovează acești tineri, că de, zecele contează! Nimeni nu știe, câte zile o fi fugit ea să prindă autobuzul ( și alea doar 3-4 pe zi), pe frig, pe ploaie, pe întuneric…etc. Suntem mândri că avem elevi acceptați la universități de-afară. Suntem, da, dar o fi vreunul ai cărui părinți nu știu ce să-i pună pe masă când vine acasă, cu carnetul plin de 10? Sunt convinsă că va obține bursă și la facultate, așa cum a primit în liceu (puțină, ce-i drept), cum a obținut bani pentru un laptop (făcea școala online pe un telefon foarte vechi) de la Asociația „Ai Carte”, cum a aplicat și a obținut o bursă de la Fundația Comunitară Prahova, în valoare de 2400 lei. Sunt ferm convinsă că visul ei de a deveni medic și de a rămâne să ajute oameni în România, se va îndeplini cu mult succes! Am scris toate acestea, nu pentru că este nepoata mea, ci pentru că sunt mulți elevi buni, foarte buni, care nu au avut 10 pe linie la capacitate sau bacalaureat, și care merită să fie cunoscuți. Mulțumesc Asociației „Ai carte”, domnului Liviu Drăghici și Fundației Comunitare Prahova, pentru ajutor!
