• Home
  • Prima
  • Stoltenberg, la Baza Militară Mihail Kogălniceanu: România nu este singură. Iohannis: Traversăm cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier

Stoltenberg, la Baza Militară Mihail Kogălniceanu: România nu este singură. Iohannis: Traversăm cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier

iohannis nato

Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat, vineri, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Cei doi oficiali au susținut apoi o conferință de presă comună.

Redăm declarațiile fiecăruia:

Președintele României, Klaus Iohannis:

„Salut vizita în România a domnului Secretar General al NATO, Jens Stoltenberg, în acest moment crucial pentru securitatea euroatlantică. Îi urez, încă o dată, bun-venit la noi!

Asistăm în ultimele luni la deteriorarea accentuată a situației de securitate în proximitatea Ucrainei și în zona Mării Negre, în apropierea Flancului Estic al Alianței.

Așa cum am mai spus, actuala criză nu este doar una regională, care se limitează la Ucraina, la Marea Neagră sau la securitatea europeană. Această criză afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic.

Vizita dumneavoastră, domnule Secretar General, are loc în momentul sosirii în România a celor o mie de militari americani din batalionul Stryker, cărora le urez, și pe această cale, din partea mea și a poporului român, bun-venit în țara noastră!

Aceste două evenimente sunt o dovadă clară a sprijinului NATO și al Statelor Unite ale Americii pentru securitatea României și a cetățenilor săi, în contextul actual, marcat de tensiune și instabilitate.

Mulțumesc, o dată în plus, Președintelui Biden pentru această demonstrație fără echivoc a solidarității Statelor Unite, ca aliat și principalul partener strategic al României, în contextul eforturilor de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO.

Vă mulțumesc și dumneavoastră, domnule Secretar General, pentru implicarea constantă în aceste eforturi și pentru susținerea acestui obiectiv esențial.

Traversăm, fără îndoială, cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente strategia de intimidare și tendințele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale, inclusiv a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, construite după Războiul Rece.

Am avut, în acest context, o discuție aprofundată cu domnul Secretar General privind aceste dezvoltări și măsurile pe care NATO și aliații trebuie să le ia pentru apărarea și menținerea securității euroatlantice.

Acestea trebuie să fie robuste, ferme și solidare, având la bază unitatea, coeziunea și solidaritatea aliată.

România, ca membru NATO și partener strategic al Statelor Unite ale Americii, beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie. Aceste garanții au la bază, iată, angajamentul intensificat al NATO, precum și al unor aliați precum Statele Unite și Franța, ca răspuns la deficitul accentuat de securitate de pe dimensiunea sudică a Flancului Estic. Acest angajament și solidaritatea manifestată aduc consistență și credibilitate sporite efortului colectiv aliat de a spori securitatea noastră, a tuturor.

După cum cunoașteți, am pledat repetat în demersurile pe care le-am realizat, încă de la debutul primului meu mandat, atât pe linie NATO, cât și în dialogul cu aliații noștri, pentru o prezență mai consistentă a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre.

Asigurarea unei posturi consolidate de descurajare și apărare, în mod unitar și coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, dar și la securitatea Alianței în ansamblul său și a tuturor cetățenilor din statele aliate. Așa cum am mai spus, indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive pentru care Alianța a fost creată.

Alături de aceste măsuri de întărire a prezenței aliate, susținem necesitatea continuării dialogului politico – diplomatic cu Rusia în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianței și ale dreptului internațional.

Plecăm de la premisa clară că actuala criză nu decurge din eventuale probleme structurale ale arhitecturii de securitate existente, ci din nerespectarea unora dintre prevederile ei esențiale.

România a fost și este foarte implicată din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat și european privind actuala criză, prin prisma poziționării noastre geografice și a interesului strategic pe care țara noastră îl are în stabilitatea Vecinătății Estice a NATO și a Uniunii Europene.

Reiterez, cu acest prilej, sprijinul României pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența Republicii Moldova, ale Georgiei și ale Ucrainei și pentru dreptul acestor state de a-și clădi un viitor în baza propriilor aspirații europene și euroatlantice.

Dincolo de mesajul puternic de solidaritate transmis din partea NATO, prin prezența domnului secretar general în România, vizita a reprezentat un bun prilej pentru a discuta despre o serie de perspective și obiective strategice pentru acest an.

Astfel, am avut un schimb de opinii despre pregătirile privind Summitul NATO de la Madrid din iunie. Am prezentat, totodată, viziunea și prioritățile României privind Noul Concept Strategic și procesul de adaptare a Alianței.

În această perioadă extrem de complicată, unitatea transatlantică este esențială, iar parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană este mai important decât oricând.

În ceea ce ne privește, România este hotărâtă să-și mențină angajamentele asumate privind alocarea a 2% din PIB pentru continuarea modernizării capabilităților militare.

Vom acorda și pe mai departe o atenție sporită creșterii capacității operaționale a tuturor structurilor militare, atât prin efort național, cât și în context multinațional.

Totodată, creșterea rezilienței, atât la nivelul structurilor militare, cât și la nivelul instituțiilor publice și al societății în ansamblu, reprezintă o direcție principală de acțiune, subsumată implementării Strategiei Naționale de Apărare a Țării.

Domnule Secretar General, vă mulțumesc din nou și ne bucurăm că ați reușit astăzi, împreună cu echipa, să veniți în România, aici, în baza Mihail Kogălniceanu”

Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg:

„Domnule Președinte Iohannis,

Dragă Klaus,

Îți mulțumesc foarte mult că ne-ai primit pe mine și echipa mea astăzi aici și vă mulțumesc pentru întâmpinarea foarte călduroasă.

Este o plăcere să fiu înapoi în România, un aliat NATO puternic și implicat și mulțumesc pentru angajamentul personal în Alianța noastră transatlantică și pentru cooperarea noastră apropiată de atâția ani.

Îți mulțumesc și pentru contribuția semnificativă la Alianța noastră transatlantică, inclusiv găzduirea acestei importante baze aeriene.

România nu este singură.

Avioane de luptă din Germania și din Italia sunt aici pentru a proteja și apăra toți Aliații. Și pentru a contribui la siguranța spațiului vostru aerian.

Iar astăzi, avioane spaniole vor sosi în Bulgaria pentru a consolida misiunea aeriană NATO de acolo.

Iar în vreme ce vorbim, 1.000 de soldați americani sunt desfășurați la această bază, numărul total de militari americani de la această bază ajungând la aproape 2.000.

Aceasta este o demonstrație puternică a unității transatlantice și a angajamentului solid al Americii de Nord pentru apărarea Europei.

Și de aici, din regiunea Mării Negre până la Marea Baltică, Aliații consolidează prezența NATO în această perioadă critică. Cu mai multe trupe, mai multe capabilități și o mai mare capacitate de reacție.

Iar săptămâna viitoare, miniștrii apărării din statele NATO se vor întâlni și vor discuta despre cum putem consolida mai departe prezența noastră în partea estică a Alianței, inclusiv cu noi grupuri de luptă.

Salut oferta Franței de a conduce un grup de luptă NATO aici, în România.

NATO este o alianță defensivă.

Misiunea noastră este menținerea păcii.

Facem acest lucru astăzi, asigurându-ne că nu există loc de interpretări sau calcule greșite în ce privește angajamentul și pregătirea noastră pentru a proteja România și toți ceilalți aliați NATO.

Acest lucru este cu atât mai important, ținând cont de mobilizarea militară nejustificată a Rusiei în Ucraina și în jurul său, inclusiv în regiunea Mării Negre.

Marea Neagră este o regiune de importanță strategică vitală pentru NATO.

Trei aliați NATO sunt state riverane, la fel și partenerii noștri apropiați, Ucraina și Georgia. Așadar, securitatea în această regiune este de maximă importanță pentru NATO.

Suntem angajați în favoarea dialogului și găsirii unei soluții politice.

Am reiterat invitația adresată Rusiei de a ne reîntâlni în Consiliul NATO-Rusia cât mai repede cu putință, pentru a discuta teme cruciale pentru securitatea europeană, inclusiv reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Dar NATO nu va face compromisuri în ceea ce privește principiile de bază.

Dreptul fiecărei națiuni de a-şi alege propria cale și capacitatea noastră de a proteja și apăra toți Aliații.

Niciodată nu vor exista membri NATO de prim rang şi de rang secund.

Există doar aliaţi NATO, uniți ca unul.

Domnule preşedinte, permiteți-mi să vă mulțumesc încă o data pentru primire și pentru angajamentul dumneavoastră puternic față de Alianța noastră.

Este cu atât mai important, cu cât ne confruntăm cu vremuri cruciale pentru securitatea europeană”.

AMPress

Parteneri