O anchetă de anvergură desfășurată de Consiliul Concurenței scoate la lumină informații despre modul în care au fost stabilite ratele bancare ale românilor pe parcursul pandemiei de COVID-19.

Conform unui raport preliminar, citat de surse Observator News, există suspiciuni privind o posibilă înțelegere între marile instituții financiare pentru a manipula indicele ROBOR, acțiune care ar fi provocat triplarea ratelor pentru mii de clienți.

Semnele de întrebare referitoare la o eventuală manipulare a pieței au apărut în urma unei creșteri accelerate a indicelui ROBOR într-o perioadă scurtă. Dacă în luna august a anului 2021 acesta se situa la 1,4%, până în octombrie 2022 valoarea sa a depășit pragul de 8%. Această evoluție a fost criticată încă din anul 2022 de către guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

„Băncile au cam ‘sărit calul’. Condițiile de lichiditate probabil că au împins băncile să iasă dintr-o anumită limită, să sară calul, cum am spus, cu ROBOR-ul”, a declarat la acel moment Mugur Isărescu.

Impactul acestor creșteri asupra bugetelor personale a fost unul major.

Spre exemplu, pentru un împrumut în valoare de 70.000 de euro, un debitor care plătea o rată de 1.100 de lei în 2021 a ajuns, după doar un an, să datoreze o sumă aproape de trei ori mai mare.

Investigația vizează mecanismul prin care zece bănci transmit zilnic cotații către BNR, care ulterior calculează media ce devine indicele ROBOR. Consiliul Concurenței analizează tocmai corectitudinea acestor cotații transmise de bănci.

Avocata Camelia Grădinaru, specializată în drept bancar, a explicat implicațiile acestui caz: „O creștere atât de mare, într-adevăr, ridică un semn de întrebare. În momentul în care există o decizie definitivă a Consiliului Concurenței, le dă dreptul consumatorilor să demareze în instanță o acțiune cu privire la repararea prejudiciului suferit”. Totuși, procesul de recuperare a banilor ar putea fi unul anevoios, deoarece clienții vor putea obține sumele plătite în plus doar prin procese civile individuale, care se pot întinde pe parcursul mai multor ani.

Instituțiile financiare vizate neagă orice acuzație de înțelegere ilegală și au anunțat că vor contesta concluziile raportului. Băncile au la dispoziție un termen de 30 de zile pentru a-și prezenta apărarea, în caz contrar riscând sancțiuni severe, care pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri.

Reacțiile reprezentanților sistemului bancar au fost următoarele:

• BCR: „Vom argumenta prin toate mijloacele legale puse la dispoziție de legislația națională.”
• CEC Bank: „Banca va întreprinde toate demersurile necesare pentru clarificarea situației.”

Deși guvernatorul BNR a criticat nivelul indicelui ROBOR în trecut, poziția oficială a Băncii Naționale rămâne una prudentă în ceea ce privește existența unui cartel bancar. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a precizat: „Din perspectiva Băncii Naționale nu există elemente care să susțină o asemenea interpretare, dar sigur este treaba Consiliului Concurenței să depisteze eventuale activități neconcurențiale”.

În acest context economic, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 7 aprilie, să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. În paralel, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a informat că instituția monitorizează atent și piața carburanților, pentru a preveni situațiile în care companiile ar putea profita de criza actuală pentru a mări prețurile în mod artificial.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]