
Petrutza Petruta: Carul mare a ieșit la plimbare/ Scârțâie în mers cam tare
Noaptea-i albă cum doar ea,
Blânda lună știe să ne-o dea
Și e plină de opaițe cerești
Pe care cu ochii minții le găsești.
Carul mare a ieșit la plimbare,
Scârțâie în mers cam tare,
N-a fost uns și o roată-l doare
Așa, ca o articulație sâcâitoare.
Carul mic este în reparație
Pentru că l-a învins o rotație
Făcută fără nicio urmă de grație
Atunci când era în elongație.
Doar felinarul Luceafăr din minte
A luat poziția de drepți cuminte
Și aruncă flăcări de amintire
Omului care crede de-o viață în iubire.
Eu ascut picioare de cocori
Să le folosesc ca poeții în zori
Pe post de creioane colorate
Care-mi desenează gândurile toate.
Buni zori îi spun acum vieții
Și celui care arde odihna nopții
Scriind vesel mereu, cu iubire,
Stihuri, primite de noi cu prețuire.