se cunună roaba lui Dumnzeu Luminata
cu robul lui Dumnezeu Tupeul
la recomandarea doftoresei Raţiune

fac schimb de inele
ea îi dă lui un cîrlionţ auriu
el inelul de la cravata
de brav pionier

oficiantul din oficiu
nu e dispus la sacrificiu
aşa că scurtează cît poate discursul

martori plictisiţi: una persona non amata
şi, scos din patul hibernal, chiar ursul
(alte vietăţi nu s-au găsit, aşa în pripă)

Tupeul apucă mireasa de-o aripă
şi-o ţine strîns, să nu îi scape
vinul sfinţit se face ape-ape
şi toate li se iartă tuturor

haideţi şi voi, în cor:
– Luminată, fată netrucată,
te lepezi de bunul simţ?
– Mă lepăd!
– Te lepezi de candoare?
– Mă lepăd de candoare!

se dă roaba lui Dumnezeu Luminata
de trei ori peste cap
şi se preface în privighetoare
tri lu li şi tri lu la
unde-i bre inima mea?!

Tupeul nu se leapădă de nimic
(staţi să-mi fac o cafea la ibric
povestea asta mă deprimă rău!
unde-s poveştile de altădată
cu happy-end şi fuse înc-o dată?!)

căsătoria n-a rezistat nici măcar un minut
iar dacă vi s-a părut
că aş face compromisuri de dragul artei,
amarnic vă înşelaţi!

încă nu aplaudaţi, confraţi,
nu am un final potrivit!

cum ar suna:
se cunună roaba lui Dumnezeu Luminata
cu monsenieur Infinit?