Reforma pensiilor militare din România ar putea fi implementată gradual, pe o perioadă de zece ani, până în 2035, în ciuda solicitărilor Comisiei Europene pentru o finalizare mai rapidă a procesului. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că această etapizare este necesară pentru a preveni dezechilibre serioase în sistemul de apărare, generate de pensionările anticipate masive.

Argumentele ministrului Ionuț Moșteanu pentru etapizarea reformei

Potrivit ministrului Apărării, reforma pensiilor militare trebuie să fie un proces gradual, desfășurat pe parcursul următorilor zece ani, pentru a evita efectele negative asupra capacității operaționale a armatei. Moșteanu avertizează că o decizie luată brusc ar putea afecta dramatic sistemul de apărare și structurile de ordine publică, deoarece aceste instituții au nevoie de personal calificat pentru a opera echipamentele moderne achiziționate.

„Nu o să se poată altfel, pentru că eu vă zic că orice decizie luată mâine, peste noapte, ar decupla sistemele (de apărare sau ordine publică – n. red.). Degeaba am apăsa noi să achiziționăm rachete, tancuri, avioane, pentru că avem nevoie de resursa umană, care să le folosească”, a explicat ministrul.

El a precizat că orice modificare privind pensiile militare va fi discutată cu beneficiarii direcți ai acestora, precizând că, în prezent, nu există un plan clar privind schimbarea procedurii de pensionare sau a modalității de plată a pensiilor militare.

Moșteanu a subliniat că pensiile militare vizează nu doar personalul din Ministerul Apărării, ci și angajații din Ministerul Afacerilor Interne și alte structuri de forță precum SRI, SIE, SPP sau STS, toate fiind analizate în ansamblu. „În momentul acesta e important să ne asigurăm că oamenii au perspectivă foarte clară asupra a ceea ce urmează”, a afirmat ministrul, potrivit Digi24.

Riscurile unei reforme bruște

Ministrul a atras atenția că o schimbare abruptă a regulilor de pensionare ar putea determina un număr mare de angajați din structurile de forță să opteze pentru pensionare, ceea ce ar crea dezechilibre majore în sistem.

„În momentul ăsta, e important să ne asigurăm că oamenii au o perspectivă foarte clară asupra a ceea ce urmează (…) Avem o armată care funcționează. Orice schimbare va trebui făcută cu ei la masă, astfel încât să ne asigurăm că cei care sunt în sistem acum rămân în sistem și sunt motivați să rămână. Sunt mai multe mii de oameni care mâine ar putea să iasă din sistem și ar cauza niște dezechilibre majore”, a explicat Moșteanu.

El a precizat că este necesară stabilirea unui „punct t zero” care să asigure o perspectivă clară atât pentru actualii angajați, cât și pentru cei care vor intra în sistem.

„Există un număr foarte mare de oameni cu experiență, care au lucrat în misiuni NATO, internaționale, care ar putea să iasă mâine la pensie. În momentul ăsta, sunt niște condiții foarte bune de pensionare, create de politicieni”, a adăugat ministrul Apărării.

Situația actuală în sistemul militar

Conform lui Ionuț Moșteanu, pensia medie în sistemul militar este în jur de 5.000 de lei, fiind beneficiată de aproximativ 80.000 de pensionari militari.

În același timp, în Ministerul Apărării Naționale activează un număr semnificativ de angajați care dețin deja decizia de pensionare, însă aleg să rămână în sistem. Ministrul avertizează că o reformă abruptă, care să nu le ofere o perspectivă clară, îi poate determina să părăsească ministerul, generând o lipsă dificil de compensat.

„Eu lucrez, practic, în MApN, cu oameni care au practic decizia de pensionare în buzunar și aleg să muncească în continuare. Dacă ar pleca mai mulți, ar produce o gaură în sistem și am avea nevoie de mulți ani să o umplem. Greu de spus câți ani, dar mulți”, a declarat Ionuț Moșteanu.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]