Discuțiile despre importanța numerarului revin în actualitate la nivel european, pe măsură ce plățile digitale avansează rapid, iar vulnerabilitățile tehnologice devin tot mai vizibile.

În acest context, Slovenia a marcat o premieră în Uniunea Europeană, introducând în Constituție dreptul cetățenilor de a utiliza banii fizici, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) recomandă populației să mențină rezerve de lichidități pentru situații de urgență.

Parlamentul de la Ljubljana a validat, cu 61 de voturi, un amendament care obligă la acceptarea bancnotelor și monedelor în orice tranzacție juridică sau bancară. Măsura a pornit de la o inițiativă civică lansată pe Facebook în 2023, care a reușit să strângă peste 50.000 de semnături. Organizatorii campaniei au motivat demersul prin teama că eliminarea treptată a numerarului ar putea duce la excluderea persoanelor care nu stăpânesc tehnologia digitală.

Deși inițial a existat o reticență din partea executivului slovac, opoziția a fost retrasă după ce experții în drept constituțional au stabilit că noua prevedere nu contravine politicilor monetare ale BCE.

Evenimente recente, precum pandemia de COVID-19 și conflictul din Ucraina, au evidențiat rolul esențial al banilor lichizi în perioade de instabilitate.

Banca Centrală Europeană a emis recomandarea ca cetățenii să dețină rezerve de numerar care să acopere necesitățile pentru cel puțin 72 de ore, prin studiul intitulat „Păstrați-vă calmul și păstrați bani lichizi”.

Recomandările se bazează pe realitățile din diverse state membre:

• Țările de Jos, Austria și Finlanda sugerează oficial păstrarea unei sume de 70–100 de euro de persoană în locuință;
• În momente de criză, cererea de numerar crește brusc, acesta fiind văzut ca o „ancoră de siguranță”;
• Banii fizici funcționează total „offline”, fiind vitali când infrastructura digitală cedează sau este compromisă.

Argumentele politice din Slovenia au subliniat că tehnologia, indiferent de nivelul de avansare, poate ceda în momente critice. Temerile publice sunt alimentate de mai mulți factori:

• pene majore de electricitate;
• atacuri cibernetice tot mai sofisticate;
• dificultatea de utilizare a tehnologiei de catre persoanele varstnice;
• riscul excluderii sociale pentru cei fara acces la instrumente digitale.

În timp ce se discută despre euro digital ca o soluție complementară și nu ca un înlocuitor al bancnotelor, BCE remarcă un paradox: deși plățile electronice domină, reziliența populației depinde încă de numerar. Documentul instituției pune accent pe confortul psihologic al banilor tangibili, pe controlul direct asupra fondurilor în situații limită și pe funcționarea acestora în lipsa curentului electric.

În România, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenția asupra pericolelor renunțării complete la numerar, menționând că țara nu este pregătită pentru acest pas.

În cadrul unei conferințe BNR–ASPES, acesta a dat exemplul Suediei și Noii Zeelande, care au făcut pași înapoi de la digitalizarea totală din cauza reticenței persoanelor vârstnice și a riscurilor de paralizie a sistemului în cazul unor atacuri informatice.

Referitor la vulnerabilitatea infrastructurii de plăți, Isărescu a lansat un avertisment direct:

„Daca nu avem sisteme clare de securitate cibernetica, ne termina rusii, ne blocheaza platile in trei zile.”

Oficialul BNR a subliniat că euro digital va coexista cu numerarul, fără a-l elimina, insistând pe necesitatea întăririi securității cibernetice înainte de transformări profunde. Guvernatorul a descris contextul global actual astfel:

„Suntem intr-o perioada de reasezare strategica, recalibrare si redefinire mondiala. Schimbare dupa schimbare reprezinta noua normalitate.”

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]