Spania s-a confruntat în 2025 cu efecte devastatoare ale schimbărilor climatice, marcând un an de cotitură în istoria meteorologică a țării.

În luna august a anului trecut, cel mai agresiv val de incendii din acest secol a mistuit aproape 400.000 de hectare, depășind ca mărime suprafața insulei Mallorca. Totodată, temperaturile extreme au transformat vara trecută în cea mai toridă de la începutul măsurătorilor, confirmând tendința ultimilor patru ani, care au fost cei mai calzi din istorie. Fenomenele extreme nu s-au limitat la caniculă; precipitațiile record și inundațiile persistente au provocat o premieră politică: demisia primarului din Alcanar (Tarragona) pe fondul crizei climatice, conform datelor publicate de RTVE.

Ecologistul Andreu Escrivà avertizează că anul 2025 reprezintă „ultimul cui bătut în sicriul normalității climatice”. Specialistul consideră că asistăm la o „certificare foarte dureroasă” a faptului că, în acest prim sfert de secol, „am îngropat clima în care oamenii au trăit în ultimii 10.000 de ani”. Deși gravitatea situației este evidentă, subiectul nu domină agenda publică sau discuțiile cotidiene.

Conform explicațiilor oferite de Escrivà pentru RTVE Noticias, dificultatea de a prioritiza această criză nu provine dintr-o lipsă de interes, ci din limitările capacității de atenție. Într-o lume dominată de „pirații atenției”, precum rețelele sociale, problema climatică, fiind una „extrem de complexă, multifactorială, fără o soluție unică”, trebuie să concureze cu urgențe imediate precum inflația, criza locuințelor sau precaritatea economică. „Oamenii sunt preocupați de schimbările climatice, ceea ce nu avem este spațiul mental și capacitatea de atenție pentru a le aborda”, subliniază acesta.

Fluctuația interesului public este confirmată și de sondajele lunare ale Centrului de Cercetări Sociologice (CIS). Pablo Meira, profesor la Universitatea din Santiago de Compostela, observă că schimbările climatice sunt menționate ca preocupare principală de mai puțin de 1% din populație, cu excepția perioadelor de fenomene extreme. În timpul valurilor de căldură intense, cum a fost cel din 2022, procentul celor îngrijorați urcă până la 20%. De asemenea, 95% dintre spanioli s-au declarat „foarte îngrijorați” sau „destul de îngrijorați” de incendii, conform CIS, iar căutările pe Google pentru „alertă de ploaie” sau „incendii Spania” au explodat în acele perioade.

Totuși, odată ce evenimentele dispar din actualitatea media, interesul scade drastic.

Meira explică acest fenomen prin percepția că efectele vor fi resimțite doar de societăți vulnerabile sau într-un viitor îndepărtat, distanță psihologică pe care mizează și discursul negaționist. „Ne resetăm creierul meteorologic la fiecare cinci ani sau cam așa ceva”, afirmă Escrivà, referindu-se la „amnezia climatică” și la normalizarea treptată a condițiilor extreme.

Expertul menționează și teoria „liniei de bază schimbătoare”, arătând că noile generații nu au referința perioadelor mai răcoroase. „Tinerii nu duc dorul verilor precum cele din copilăria mea, când în Valencia trebuia să porți un pulover noaptea pentru că se făcea frig. Nu le lipssește pentru că nu au experimentat-o niciodată”, spune el. De asemenea, acesta atrage atenția că tehnologia modernă, precum aerul condiționat, maschează realitatea climatică exterioară.

Pe plan politic, situația este complicată de discreditarea instituțiilor științifice, precum Aemet. Escrivà notează că: „Problema este că, într-o perioadă a politicii mai degrabă emoționale decât raționale și cu o campanie sistematică a dreptei și a extremei drepte pentru a discredita știința și instituțiile, această experiență subiectivă ajunge să cântărească mai mult”. Această tendință este vizibilă și la nivel global, prin acțiuni precum retragerea SUA din Acordul de la Paris sub mandatul lui Donald Trump sau propunerea recentă a Comisiei Europene de a prelungi utilizarea mașinilor cu combustie.

Deși Acordul de la Paris din 2015 a fost un moment istoric, progresele sunt considerate insuficiente. La cel mai recent summit climatic din Brazilia, textul final nu a inclus nicio referire la combustibilii fosili, generând „disperare și alienare” în rândul populației. Cu toate acestea, datele CIS de la începutul anului arată că 84% dintre spanioli consideră schimbările climatice „o amenințare reală la adresa bunăstării umane și a sănătății planetei”.

Pentru a schimba percepția publică, specialiștii propun noi abordări:

• Legarea luptei climatice de conceptul de „a trăi mai bine” și de beneficiile imediate pentru sănătate, nu doar de ideea de „sacrificiu”.
• Introducerea unei „curriculume de urgență climatică” în educație, în special în învățământul secundar, integrată în toate materiile.
• Combaterea negaționismului în rândul tinerilor cu studii superioare, unde Pablo Meira observă o creștere îngrijorătoare a acestui curent.

În prag de 2026, prognozele Aemet indică un început de an mai cald decât mediile obișnuite, lăsând deschisă întrebarea dacă societatea va continua să se adapteze pasiv la o succesiune neîntreruptă de recorduri meteorologice.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]