Noile reglementări fiscale aduc schimbări majore pentru companiile din România, vizând atât modul de impozitare, cât și regulile de funcționare și capitalizare. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus prin Legea nr. 296/2023, vizează contribuabilii care au raportat în anul anterior afaceri de peste 50 de milioane de euro. Conform Agerpres, aceștia sunt obligați să achite impozitul pe profit la nivelul cotei de 1% din cifra de afaceri, în situația în care impozitul pe profit calculat este mai mic decât acest prag.

O altă noutate legislativă impune firmelor obligația de a deține un cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului pe întreaga durată a activității, începând de anul viitor. În cazul entităților juridice nou-înființate, termenul legal pentru deschiderea acestui cont este de 60 de zile lucrătoare.

Nerespectarea acestor norme poate duce la declararea inactivității sau chiar la dizolvarea societății. Un contribuabil va fi declarat inactiv dacă nu deține un cont de plăți conform legii sau dacă nu a depus situațiile financiare anuale în termen de cinci luni de la expirarea termenului legal. Mai mult, firmele care nu se reactivează în decurs de un an de la declararea inactivității sau care au o perioadă de inactivitate mai mare de trei ani la data intrării în vigoare a Legii nr. 239/2025 vor fi dizolvate.

Consultanții de la PwC subliniază că Pachetul 2 de măsuri fiscale introduce și alte scenarii pentru dizolvarea contribuabililor inactivi:

• Firmele fără datorii fiscale restante, fără creanțe bugetare executabile și care nu fac obiectul unor sesizări penale vor fi dizolvate dacă nu se reactivează în 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 239/2025.
• Contribuabilii cu o inactivitate cuprinsă între unu și trei ani, aflați în aceeași situație privind lipsa datoriilor și a sesizărilor penale, vor fi dizolvați dacă nu solicită reactivarea în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.

Regulile privind eșalonarea la plată se modifică și ele de anul viitor, fiind introdusă obligativitatea prezentării unui contract de fideiusiune. „Pentru persoanele juridice, contractul de fideiusiune trebuie încheiat în formă autentică cu beneficiarul/beneficiarii reali ai debitorului. Pentru persoanele fizice, contractul de fideiusiune trebuie încheiat în baza dispoziţiilor Codului civil, ceea ce înseamnă că fideiusorul trebuie să fie o persoană capabilă de a se obliga, care are şi menţine în România bunuri suficiente pentru a satisface creanţa şi care domiciliază în România. Dacă vreuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, debitorul trebuie să prezinte un alt fideiusor”, a explicat PwC.

Sunt exceptate de la această obligație instituțiile și autoritățile publice, serviciile publice autonome și companiile unde statul sau unitățile administrativ-teritoriale dețin pachetul majoritar de acțiuni.

În ceea ce privește eșalonarea simplificată, au fost stabilite praguri maxime pentru datorii: 100.000 de lei pentru persoanele fizice și 400.000 de lei pentru persoanele juridice. „Prin această modificare se urmăreşte reducerea obiectului eşalonării simplificate prin stabilirea unor praguri superioare pentru obligaţiile fiscale ce pot fi eşalonate în baza acestei eşalonări”, au precizat specialiștii PwC. Totodată, firmele trebuie să aibă o vechime de cel puțin 12 luni de la înființare pentru a putea solicita această facilitate.

Pachetul legislativ prevede și noi reguli pentru capitalul social al societăților cu răspundere limitată (SRL), care va fi corelat cu cifra de afaceri netă din anul precedent, astfel:

• 5.000 de lei pentru SRL-urile cu o cifră de afaceri netă de peste 400.000 de lei.
• 500 de lei pentru firmele nou-înființate și pentru cele cu o cifră de afaceri anuală de până la 400.000 de lei.

Companiile au datoria de a majora capitalul social până la încheierea exercițiului financiar următor celui în care s-a depășit pragul cifrei de afaceri. PwC menționează într-un material publicat pe site-ul propriu că „în cazul diminuării cifrei de afaceri nete, valoarea capitalului social rămâne nemodificată, cu excepţia cazului în care SRL-ul este transformat într-o societate de altă formă”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]