Guvernul României a aprobat alocarea sumei de 50 de milioane de euro prin intermediul mecanismului „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL). Aceste fonduri sunt destinate Kievului pentru cumpărarea de armament și muniție necesare în contextul agresiunii ruse, inițiativa fiind lansată inițial de administrația Trump. Decizia a fost marcată de o lipsă de comunicare din partea autorităților de la București, fapt care a lăsat loc propagandei anti-ucrainene într-un context economic dificil, marcat de inflație și deficit bugetar record.

În absența unor explicații oficiale clare, Ileana Racheru, politolog la Universitatea București și expertă în spațiul ex-sovietic, a analizat necesitatea acestui sprijin. Aceasta subliniază că ajutorul financiar reprezintă, în realitate, o investiție în siguranța națională a României.

„Niciun stat nu poate sa progreseze, nu poate sa asigure populației bunăstare dacă poate fi ținta unei invazii militare. Orice stat are nevoie ca în jurul granițelor sale să fie țări sigure, care nu exportă instabilitate, care nu sunt culoare de trecere pentru invadatori. Pentru a fi mai puternică (mai activă în UE și NATO), pentru a combate corupția și sărăcia, pentru a investi în infrastructura de orice fel, România are nevoie de securitate. Investițiile unui stat în securitate sunt investiții în bunăstarea și siguranța propriei populații, chiar dacă pentru acestea trebuie să ajute alte țări”, a explicat Ileana Racheru pe pagina sa de Facebook.

Experta avertizează că prăbușirea frontului ucrainean ar aduce armata rusă la frontierele României într-un timp extrem de scurt. Ea amintește că planurile Moscovei vizează ocuparea sudului Ucrainei și joncțiunea cu regiunea transnistreană, ceea ce ar transforma Ucraina într-un stat marionetă, similar Belarusului.

„Trupele ruse se află acum dincolo de Nipru, dacă ar reuși să îl treacă și nu ar fi oprite de armata ucraineană (așa cum s-a întâmplat în 2022) ar avea nevoie de aproximativ o zi pentru a ajunge la granițele României. În 2022, rușii au anunțat că intenționau să facă joncțiunea cu Transnistria ( de fapt sa ocupe întreaga R. Moldova). Încă din 2014, Rusia a încercat sa ocupe sudul Ucrainei, sa refacă Novorosiia. Putin a reconfirmat chiar săptămânile trecute aceeași intenție”, susține politologul.

Analiza subliniază și riscul cedării unor teritorii fortificate din Donbas, care ar putea deschide calea către Kiev și instalarea unui regim subordonat Moscovei. Ileana Racheru precizează că un astfel de scenariu ar permite Rusiei să utilizeze teritoriul ucrainean pentru a amenința direct statele NATO.

„Putin insistă foarte mult să-i dea Trump, Witkoff sau oricine altcineva cei 30% din Donbas, pe care armata nu i-a cucerit în mai mult de 10 ani… E vorba despre o zonă puternic fortificata a cărei predare ar putea sa deschidă calea pentru Kiev și un regim politic subordonat Moscovei în Ucraina. Un fel de Lukasenko 2 (care să îi permită să atace și state NATO, așa cum i-a facilitat invazia în Ucraina)”, adaugă experta.

În ceea ce privește motivația forțelor ruse, Racheru arată că majoritatea soldaților luptă pentru recompense financiare substanțiale, care pot ajunge la 50.000 de euro pe an sau 120.000 de euro în caz de deces, atrăgând persoane din medii defavorizate sau fără pregătire militară.

„România este ținta războiului hibrid al Rusiei. Propaganda Rusiei este în mințile foarte multor romani… Rușii sunt aici, au venit în mințile românilor din țară și diaspora. Sprijinul financiar pentru Ucraina nu înseamnă suport pentru menținerea la putere a lui Zelenski, presupune doar o contribuție la efortul aliat pentru ținerea la distanță a invadatorilor ruși”, mai precizează Ileana Racheru.

Referitor la situația internă din Ucraina, politologul recunoaște problemele de corupție, dar subliniază diferența fundamentală față de regimul de la Moscova:

• Ucraina a fost un vecin predictibil din 1991, fără amenințări militare la adresa României.
• Cetățenii ucraineni își pot critica liber liderii și protestează împotriva corupției chiar și în timpul războiului.
• Populația dorește democrație și alegeri corecte, nu un regim controlat de Rusia.

„Ucraina e un stat cu mari probleme de corupție. În Ucraina democrația a fost victima oligarhilor, politicienilor corupți, propagandei Rusiei sau unor opțiuni geopolitice și de securitate dezastruoase… Dar, Ucraina a fost din 1991 și până în prezent un vecin care nu a amenințat niciodată România cu o agresiune militara. A fost un vecin predictibil, context care a contribuit la aderarea României la NATO și UE”, concluzionează Ileana Racheru.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]