Pe fondul incertitudinilor tot mai mari legate de viitorul NATO, mai mulți oficiali europeni încep să vadă în „coaliția celor dispuși” fundamentul unei noi alianțe de securitate care să excludă Statele Unite.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în urmă cu un an, relațiile transatlantice au fost marcate de tensiuni constante și eforturi diplomatice de a menține o aparență de unitate.

Totuși, pentru numeroase guverne de pe continent, inclusiv pentru aliații tradiționali ai Washingtonului, amenințarea lui Trump privind impunerea unor tarife vamale punitive împotriva celor care se opun planului său de a anexa Groenlanda a reprezentat momentul decisiv. Conform publicației Politico, o ruptură definitivă pare acum inevitabilă.

În discuții private, oficialii europeni s-au arătat consternați de intenția liderului american de a prelua un teritoriu suveran danez, catalogând demersul drept „nebună”. Un diplomat european, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi deschis, a declarat: „Cred că a mers prea departe”.

Tot mai mulți lideri de rang înalt din Europa consideră că America sub administrația Trump nu mai reprezintă un partener comercial predictibil și nici un garant de securitate pe care se pot baza. Un oficial guvernamental european a subliniat necesitatea unei strategii pe termen lung: „Există o schimbare în politica SUA și, în multe privințe, este permanentă. A aștepta nu este o soluție. Ceea ce trebuie făcut este o mișcare ordonată și coordonată către o nouă realitate”.

Această tranziție către o nouă arhitectură de putere ar putea reconfigura radical Occidentul. Schimbarea implică riscuri majore, de la pierderi economice cauzate de conflictele comerciale, până la vulnerabilități de securitate, în contextul în care Europa ar trebui să își asigure apărarea fără sprijinul SUA înainte de a fi complet pregătită. De cealaltă parte, Statele Unite ar putea pierde capacitatea de a-și proiecta influența în Orientul Mijlociu și Africa, rămânând fără acces la infrastructura logistică și bazele militare oferite de europeni.

Deși unele guverne, precum cel condus de Giorgia Meloni în Italia, încearcă să mențină punțile de comunicare, alte state europene, inclusiv Marea Britanie și Norvegia, au consolidat deja o structură de cooperare independentă de Washington. Această „coaliție a celor dispuși”, formată inițial pentru a susține Ucraina, implică consilieri de securitate națională din 35 de țări care comunică constant și caută soluții multilaterale.

Nucleul acestei comunicări este unul informal, bazat pe mesaje directe între lideri importanți, care s-au obișnuit să se coordoneze rapid atunci când acțiunile Casei Albe devin imprevizibile. Printre liderii care mențin acest contact permanent se numără:

• Keir Starmer (Marea Britanie)
• Emmanuel Macron (Franța)
• Friedrich Merz (Germania)
• Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene)
• Alexander Stubb (Finlanda)
• Giorgia Meloni (Italia)

O sursă familiarizată cu aceste interacțiuni a precizat că „Acest grup de discuții este cu adevărat eficient”. Cunoscut sub numele de Grupul de la Washington, acest format informal a contribuit deja la avansarea procesului de pace din Ucraina. Totuși, criza legată de Groenlanda a schimbat abordarea prudentă a europenilor. Premierul britanic Keir Starmer a calificat amenințările cu tarife vamale drept „greșite”, poziție pe care i-ar fi comunicat-o direct lui Trump.

„Coaliția celor dispuși a început ca fiind în jurul Ucrainei”, a explicat un alt diplomat, adăugând că „a creat legături foarte strânse între unii dintre oamenii cheie din capitale. Aceștia au construit încredere și, de asemenea, aptitudinea de a lucra împreună”.

Această structură ar putea deveni baza unei noi alianțe militare, mai ales că include și Ucraina, care deține în prezent una dintre cele mai experimentate și tehnologizate armate din lume. O eventuală fuziune a capacităților militare ale Ucrainei cu cele ale Franței, Germaniei, Poloniei și Marii Britanii ar crea o forță militară considerabilă, dotată inclusiv cu armament nuclear.

În acest context, inițiativele pentru întărirea apărării europene s-au multiplicat:

• Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a propus crearea unei armate permanente a UE de 100.000 de militari.
• A fost readusă în discuție ideea unui Consiliu European de Securitate cu 12 membri, care să includă și Regatul Unit.
• Ursula von der Leyen promovează o nouă Strategie Europeană de Securitate.

Liderii europeni urmează să se reunească într-un summit de urgență pentru a discuta situația Groenlandei și viitorul solidarității europene. Ursula von der Leyen a reafirmat duminică, după consultări cu liderii europeni și cu șeful NATO, Mark Rutte, că Europa va rămâne unită: „Vom înfrunta aceste provocări la adresa solidarității noastre europene cu fermitate și hotărâre”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]