Compania Foodinho SRL, care operează platforma Glovo în Italia, a fost plasată sub control judiciar în urma unei anchete a procurorilor, informează Corriere della Sera. Decizia a fost fundamentată pe analiza sistemelor informatice ale aplicației și pe declarațiile oferite de 41 de curieri, majoritatea proveniți din Nigeria, Pakistan și Bangladesh. Acești lucrători, care dețin permise de ședere provizorii, trăiesc adesea în condiții precare și încearcă să trimită bani familiilor din țările natale.

Mărturiile livratorilor scot la iveală dificultățile zilnice și presiunea exercitată de algoritm.

„Mă simt un număr pentru platformă. Și dacă îmi fură bicicleta sau bateria, toate cheltuielile sunt în sarcina mea”, a explicat Ahmed. Un alt curier, Hassan, a oferit detalii despre efortul fizic și recompensa financiară: „Folosesc o bicicletă electrică pe care am cumpărat-o eu. Primesc în medie 2 euro și 50 de cenți pe livrare, cu creșteri în funcție de distanță sau în weekend și penalizări în caz de întârziere. Fac aproximativ 10-15 livrări pe zi, uneori chiar 20-25, parcurgând între 50 și 60 de kilometri. Rămân conectat la aplicație cam douăsprezece ore pe zi, de la 10 la 22”.

Controlul activității se realizează strict prin intermediul tehnologiei, fără o componentă umană directă în gestionarea comenzilor.

Muhammad a precizat: „Sunt geolocalizat constant prin GPS. Dacă întârzii, Glovo mă sună să mă întrebe de ce sunt oprit sau de ce nu livrez”. Suman a adăugat că sistemul penalizează performanța scăzută: „Refuzul comenzilor sau întârzierile îți înrăutățesc rankingul și înseamnă că vei primi mai puține comenzi”. La rândul său, Abu a descris mecanismul de lucru: „Nu aleg nici restaurantul, nici clientul, nu există niciun contact uman, totul este gestionat de aplicație. Nu primesc informații în avans despre plată. Compensația medie este de 3 euro pe livrare, iar câștigul lunar este între 900 și 1.200 de euro”.

Pentru mulți dintre acești oameni, livrările reprezintă singura metodă de a supraviețui.

„Sunt obligat să fac asta, ca să supraviețuiesc. Am făcut și grevă, dar nu s-a îmbunătățit nimic”, a declarat Ali, în timp ce Samson a punctat condițiile dificile de lucru: „Mi-aș dori doar ca plata să fie puțin mai mare, având în vedere că suntem expuși la frig și ploaie. Este greu”. Khan a descris o situație socială extremă: „Nu am încă permis de ședere și nu reușesc să găsesc alt loc de muncă. Plătesc 300 de euro pe lună pentru un pat într-o cameră în care locuiesc cu încă three persoane, la 35 de kilometri de Milano. Cheltuiesc 200 de euro pe lună pentru tren și trimit 300 de euro pe lună mamei mele în Pakistan”.

În paralel cu aceste mărturii, conducerea grupului, care are o cifră de afaceri de 255 de milioane de euro, a fost audiată într-un proces de muncă referitor la lipsa datelor despre turele efectuate de curieri. Directorul general pentru Italia a susținut că informațiile au fost eliminate: „Responsabilul nostru cu protecția datelor ne-a spus să ștergem toate datele și așa s-a făcut”. Întrebat despre identitatea celui care a dat acest ordin, oficialul a răspuns: „Nu îmi amintesc numele responsabilului cu protecția datelor”. Aceste date sunt vitale pentru livratorii care încearcă să demonstreze în instanță existența unui raport de muncă subordonat.

În contextul acestor provocări globale pentru lucrătorii de pe platforme, Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat în toamna anului trecut înființarea Sindicatului Lucrătorilor de pe Platforme Digitale (SLPD) în România. Noua organizație sindicală se adresează celor care lucrează prin aplicații precum Uber, Bolt, Glovo, Wolt sau Blue, oferind reprezentare atât pentru cetățenii români, cât și pentru muncitorii străini din toate județele țării.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]