Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică la finalul anului trecut, după ce datele pentru ultimul trimestru din 2025 au indicat o scădere de 1,9% față de intervalul anterior. Deși pe întreg anul s-a menținut un avans firav de 0,6%, evoluția a fost afectată semnificativ de scăderea consumului, survenită în contextul majorării TVA.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a înregistrat în T4/2025 o creștere de doar 0,1% raportat la aceeași perioadă a anului precedent. Rezultatul anual de 0,6% marchează o încetinire față de creșterea de 0,9% consemnată în 2024.

„Mă aşteptam la o creştere de măcar 1%“, a declarat profesorul de economie Aurelian Dochia, comentând cifrele recente.

Evoluția sub așteptări a determinat marile instituții bancare să își revizuiască drastic prognozele pentru 2026. Economiștii Erste Bank au tăiat estimarea de creștere a PIB de la 2,1% la 1%, în timp ce ING Bank a operat o reducere similară, de la 1,4% la 0,6%. Reacția pieței financiare a fost imediată, Bursa de Valori București înregistrând o scădere de 1,4% în ședința de vineri.

În contextul în care consumul nu mai reprezintă un motor de tracțiune, speranțele autorităților se îndreaptă către fondurile europene, în special cele din PNRR. Totuși, specialiștii avertizează că acest pariu este unul riscant.

„Depinde de cât luăm. Vom lua mult mai puţin de 20 de miliarde de euro cât se estimează că putem lua. Aşa că cheltuielile guvernamentale trebuie ajustate serios, de aici poate veni un echilibru“, explică economistul Laurian Lungu.

La rândul său, Aurelian Dochia consideră că dependența de finanțarea externă este prea mare: „Ne bazăm prea mult pe fondurile UE. Singurul lucru bun este că, în 2025, au fost luate nişte măsuri. Sper că s-a făcut curat pe masă şi că ce s-a făcut oferă perspective de creştere pe viitor. În 2026 va exista, probabil, o creştere, dar va fi la fel de anemică precum cea din 2025“.

O perspectivă critică vine și din partea lui Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, care subliniază blocajul reformelor necesare pentru accesarea banilor europeni.

„Realitatea este că economia nu merge. Pentru 2026, putem spera la o uşoară revenire de consum. Vorbim de investiţii, de fonduri UE, ca motor de creştere. Dar ca să iei banii din PNRR, trebuie să faci reforme. În acordul PNRR se vorbeşte de listări de companii, de reforma pensiilor speciale. Nu s-a făcut nimic, în această privinţă“, a precizat Adrian Codirlaşu.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]