Executivul a analizat recent un proiect de ordonanță de urgență care propune introducerea unei „prime de stabilitate”, o măsură financiară menită să stimuleze încadrarea în muncă a persoanelor din categorii vulnerabile. Acest mecanism presupune acordarea unor sume suplimentare lunare, timp de doi ani, pentru cei care reușesc să se angajeze prin intermediul acestui program.

Inițiativa vizează grupuri specifice care întâmpină dificultăți majore la angajare, în special tinerii din categoria „NEET”. Aceștia au vârste cuprinse între 16 și 30 de ani și se caracterizează prin faptul că nu au un loc de muncă, nu urmează nicio formă de învățământ și nu sunt înscriși la cursuri de formare profesională.

Pe lângă tineri, autoritățile au inclus în proiect și alte segmente de populație care au nevoie de sprijin pentru integrarea pe piața muncii:

• șomerii de lungă durată care au vârsta cuprinsă între 45 și 50 de ani;
• mamele care au în întreținere cel puțin trei copii;
• persoanele care au finalizat executarea unor pedepse privative de libertate și vor să se reintegreze social.

Sistemul de subvenționare funcționează prin intermediul angajatorului, care primește un sprijin total de 27.000 de lei pe o perioadă de 24 de luni pentru fiecare persoană angajată cu contract pe durată nedeterminată. Condiția principală pentru firme este menținerea raporturilor de muncă cu noii salariați.

Deși banii sunt virați companiei, beneficiul financiar se reflectă direct în veniturile angajatului. În primul an de activitate, salariatul beneficiază de un plus de aproximativ 1.000 de lei lunar peste salariul negociat, urmând ca în al doilea an suma suplimentară să crească la circa 1.250 de lei pe lună. Astfel, măsura este concepută ca un stimulent dublu, oferind motivație financiară atât firmelor, cât și lucrătorilor.

Această intervenție a statului vine în contextul unor date îngrijorătoare furnizate de Institutul Național de Statistică. Potrivit INS, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 27 de ani a atins pragul de 27%, plasând România printre statele cu cele mai ridicate niveluri de neocupare din Uniunea Europeană.

Absența experienței profesionale timpurii îi poate bloca pe acești tineri în afara circuitului economic pentru perioade îndelungate, diminuându-le constant șansele de angajare viitoare. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o criză acută de personal, iar „prima de stabilitate” încearcă să coreleze nevoia de forță de muncă cu necesitatea de sprijin a categoriilor defavorizate.

Dacă proiectul va fi implementat în forma propusă, mii de cetățeni ar putea obține venituri mai mari, în timp ce angajatorii vor fi încurajați să ofere stabilitate prin contracte de muncă permanente, atenuând astfel riscurile asociate integrării profesionale a persoanelor vulnerabile.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]