O nouă inițiativă publică solicită autorităților britanice includerea limbii române în lista materiilor pentru examenul GCSE (General Certificate of Secondary Education). Demersul se bazează pe cifrele oficiale care atestă importanța și dimensiunea comunității românești din Regatul Unit, susținătorii campaniei considerând că această măsură este pe deplin justificată.

Potrivit datelor colectate la recensământul din 2021, româna a devenit a doua cea mai utilizată limbă „principală” în Londra, fiind devansată doar de engleză. Aproximativ 159.000 de locuitori ai metropolei au declarat româna ca fiind limba lor de bază.

Campania beneficiază de sprijinul deputatului laburist Gareth Thomas, reprezentant pentru Harrow West, și a fost lansată de istoricul britanic Dr. Tessa Dunlop, cunoscută pentru interesul său academic față de România. În replică, Ministerul Educației din Marea Britanie a precizat că decizia privind limbile străine oferite la GCSE aparține comisiilor de examinare, menționând totodată implementarea unor noi calificări lingvistice etapizate pentru nivelul primar.

Dr. Dunlop a explicat pentru BBC că acest pas ar fi un semnal de deschidere pentru societatea britanică: „includerea limbii române la GCSE ar reprezenta un motiv de mândrie pentru Marea Britanie, reflectând statutul țării ca spațiu deschis și primitor pentru migranți și evidențiind diversitatea culturală.” Istoricul are doi copii care învață limba română în familie.

Fiica sa, Mara, în vârstă de 17 ani, susține că româna merită același statut ca polona, o altă limbă deja prezentă în programa de examinare. Tânăra a avertizat că, fără o recunoaștere oficială, noile generații ar putea să se îndepărteze de rădăcinile lor culturale: „inițiativa nu vizează doar românii, ci o întreagă generație de copii care riscă să își piardă legătura cu propria cultură din lipsa unei recunoașteri oficiale a limbii materne.” Mara a adăugat, de asemenea, că este recunoscătoare pentru faptul că vorbește româna.

Adi Lăpădătescu, rezident în Londra de un deceniu și jumătate, consideră că acest demers este esențial pentru vizibilitatea comunității. „Suntem a doua limbă vorbită și vrem să fim văzuți”, a declarat acesta, subliniind impactul pozitiv pe care l-ar avea o astfel de calificare oficială asupra familiilor de români.

Deputatul Gareth Thomas a atras atenția asupra faptului că, în prezent, nicio comisie de examinare nu oferă posibilitatea testării la limba română pentru nivelurile GCSE sau A-level, deși există o cerere semnificativă din partea părinților care doresc recunoașterea competențelor lingvistice ale elevilor printr-o diplomă oficială.

Statistica oficială din 2021 arată că 1,83 milioane de londonezi cu vârsta de peste trei ani — adică aproximativ 20% din populație — folosesc o altă limbă principală în afară de engleză. Cele mai vorbite limbi străine în capitala britanică sunt:

• Româna (159.000)
• Spaniola (117.000)
• Polona (112.000)
• Bengaleza (102.000)

În ultimul deceniu, limba română a înregistrat cea mai spectaculoasă evoluție, numărul vorbitorilor crescând cu aproximativ 120.000 față de datele din 2011.

Reprezentanții Ministerului Educației au subliniat că studiul unei limbi străine îi ajută pe tineri să înțeleagă lumea, să își dezvolte gândirea critică și să descopere perspective noi. Deși autoritățile consolidează programa de limbi străine în școlile primare, instituțiile de învățământ au libertatea de a introduce și alte limbi, inclusiv româna, în funcție de necesitățile comunităților locale.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]