Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai, prin intermediul proiectului Romanian Economic Monitor (RoEM), avertizează că propunerea ministrului Agriculturii de a plafona adaosul comercial pentru toate produsele agroalimentare, în perioadele în care inflația depășește 5%, ar putea avea efecte benefice doar pe o durată scurtă de timp.

Pe termen mediu și lung, specialiștii consideră că această măsură riscă să provoace scumpiri la produsele nealimentare, valuri de falimente în industria alimentară și chiar penurii temporare pentru anumite alimente pe piață.

„Limitarea adaosului comercial, deși aduce un beneficiu temporar, nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieții”, au precizat cercetătorii din cadrul FSEGA.

În prezent, legislația din România prevede un adaos comercial limitat la 20% pentru procesatori, 5% pentru lanțurile de distribuție și 20% pentru distribuitori. Acest cadru permite o majorare maximă de 51,2% a prețului de vânzare raportat la costul de producție.

Experții RoEM-UBB FSEGA subliniază că, deși scopul declarat al măsurii este protejarea puterii de cumpărare a gospodăriilor vulnerabile, plafonarea nu rezolvă problemele de fond, cum ar fi costurile ridicate cu energia, prețul materiilor prime sau deficitul bugetar accentuat.

Markó Balázs, cercetător în cadrul RoEM-UBB FSEGA, a explicat pentru Economica.net impactul potențial al deciziei:

„Extinderea plafonării adaosului comercial poate avea efecte nedorite importante, de la creșteri ale prețurilor la bunurile nealimentare, până la o rată mai mare a falimentelor în sectorul alimentar și chiar lipsuri locale și temporare de alimente.”

Conform datelor oficiale analizate, produsele incluse în coșul de bază reglementat au beneficiat de o stabilizare sau chiar de reduceri de preț. În schimb, alimentele care nu au fost supuse plafonării au înregistrat creșteri de preț accelerate, de ordinul a două cifre, exemplele cele mai clare fiind cafeaua, carnea de vită și fructele importate.

Analiza arată că inflația ridicată este alimentată de scumpirea energiei și a materiilor prime, dar și de o cerere crescută, susținută prin politici fiscale expansioniste. Cercetătorii avertizează că eliminarea stimulentelor pentru producție și competiție, prin plafonarea adaosului, nu va elimina cauzele inflației.

Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA, a oferit o serie de recomandări alternative:

„Guvernul poate reduce inflația prin măsuri de corecție fiscală și Banca Națională prin politici monetare adecvate. Plafonarea adaosului comercial nu adresează cauzele principale și poate fi înlocuită de ajutoare fixe acordate gospodăriilor cu venituri mici, ceea ce este mai eficient și mai echitabil.”

Proiectul Romanian Economic Monitor (RoEM), dezvoltat de Universitatea Babeș-Bolyai, furnizează periodic date economice, analize și infografice interactive, având scopul de a informa publicul și de a oferi suport pentru deciziile de politică economică.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]