Cetățenii români care își desfășoară activitatea în statele Uniunii Europene vor beneficia de o nouă variantă de economisire pentru perioada pensionării, prin intermediul pensiei personale paneuropene (PEPP). Acest produs financiar este conceput să funcționeze după un model similar fondurilor de pensii private din România și va include facilități fiscale, conform precizărilor făcute de ministrul finanțelor, Alexandru Nazare.

Principalul avantaj al acestui sistem este portabilitatea, permițând cetățenilor să își păstreze și să își transfere economiile între statele membre UE, indiferent de locul unde aleg să muncească sau să locuiască. Prin acest mecanism, sumele acumulate nu se pierd atunci când un angajat se mută dintr-o țară în alta, asigurând continuitatea procesului de economisire.

Tema a fost discutată recent la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (EcoFin). Analistul economic Ionel Dancă a oferit detalii despre contextul acestor discuții: „La ultima reuniune a Consiliului European de Afaceri Economice și Financiare (EcoFin), din 17 februarie a.c., miniștrii de finanțe din statele membre au discutat ultimele propuneri de revizuire ale Comisiei Europene privind cadrul de reglementare al pensiilor personale paneuropene. La mai puțin de 5 ani de la lansarea acestui produs de pensie personală paneuropeană (PEPP), în 2022, Comisia Europeană dorește revizuirea Regulamentului care privește acest tip de pensii pentru a face mai atractiv acest produs care încă nu se bucură de un real succes printre cetățenii europeni”.

Ministrul Alexandru Nazare a precizat că autoritățile de la București vor implementa un regim fiscal favorabil pentru a încuraja adoptarea acestui produs financiar. „România va introduce un tratament fiscal avantajos atât pentru pensiile ocupaționale, cât și pentru cele paneuropene, similar celui oferit în cazul contribuțiilor la fondurile de pensii private naționale”, a declarat oficialul.

Noile reglementări adoptate de Guvern stabilesc că viramentele către aceste fonduri vor fi deductibile fiscal în limita a 400 de euro pe an, facilitate aplicabilă veniturilor realizate începând cu 1 martie 2026. Mecanismul de deducere este identic cu cel utilizat pentru pensiile facultative (Pilonul III) din România:

• Angajații pot deduce din impozit contribuții de până la 400 de euro pe an.
• Angajatorii pot contribui, la rândul lor, cu încă 400 de euro anual pentru fiecare salariat.

În total, suma care beneficiază de scutiri fiscale poate ajunge la 800 de euro anual pentru o persoană, în situația în care atât salariatul, cât și firma contribuie la fondul de pensii. Deși cadrul legal a fost stabilit printr-o ordonanță de urgență în 2024, normele de aplicare au fost finalizate la începutul anului 2026.

Spre deosebire de sistemele clasice, pensia paneuropeană oferă posibilitatea de a continua economisirea chiar și în cazul schimbării locului de muncă într-un alt stat UE, un aspect vital pentru românii din diaspora care circulă frecvent între țări. Sistemul funcționează pe bază de contributivitate, activele fiind investite în diverse instrumente financiare pentru a genera randamente, similar Pilonului II sau Pilonului III.

Deși a fost lansat oficial în 2022, produsul nu a atras până acum un număr mare de utilizatori la nivel european, motiv pentru care Comisia Europeană analizează simplificarea legislației pentru a crește accesibilitatea sistemului. Pentru românii care lucrează în afara granițelor, acest instrument poate asigura o pensie suplimentară care îi urmează în orice țară europeană în care aleg să profeseze.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]