Utilizarea bazelor militare românești de către forțele americane reprezintă o procedură firească între parteneri și nu echivalează cu intrarea României într-un conflict armat, explică analistul de securitate Hari Bucur-Marcu. Într-un interviu acordat HotNews, expertul subliniază că principala deficiență a Bucureștiului este absența unei strategii de securitate bine definite.

Hari Bucur-Marcu, fost ofițer de aviație și fost șef al Serviciului Strategii de Apărare din Statul Major General, are o experiență vastă în structurile NATO și în procesul de reformă a Armatei Române de după 1990.

Recent, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite în România trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare, în contextul tensiunilor din Iran. Această hotărâre a generat o dezbatere la București privind natura cooperării militare cu partenerul strategic.

Analistul consideră că România se află, din punct de vedere al securității, într-o stare de conflict încă din anul 2012, odată cu noua strategie a Federației Ruse care vizează Occidentul. „Noi suntem în război din 2012. E anul în care Federatia Rusă a emis o noua strategie de securitate națională, cu un Putin revenit la preşedinţie după rocada cu marioneta Medvedev. Ei bine, această strategie spune că principala amenințare de securitate la adresa Federației Ruse vine din partea Occidentului, mai ales a Europei Occidentale”, a declarat acesta.

Bucur-Marcu face o legătură directă între invazia Ucrainei și rolul Iranului, care a sprijinit Rusia cu drone și asistență. De asemenea, el amintește că scutul de la Deveselu, conceput împotriva rachetelor iraniene, a transformat România într-o țintă încă de la începutul proiectului.

În ceea ce privește ședința CSAT, expertul critică dur modul în care este gestionată apărarea la nivel înalt, susținând că președintele Nicușor Dan este înconjurat de „amatori și diletanți”. El descrie Strategia națională de apărare drept „o compunere şcolărească” lipsită de obiective concrete și resurse alocate.

„Să bănuim noi ce e în mintea preşedintelui nu e securitate naţională. Preşedintele României a ales cu bună ştiinţă să improvizeze, să-şi păstreze un liber arbitru necontrolat, în care el face ce crede de cuviinţă şi cu asta basta”, afirmă Bucur-Marcu pentru sursa citată.

Referitor la prezența trupelor SUA, analistul consideră că orice activitate desfășurată alături de americani întărește siguranța națională, nefiind o vulnerabilitate. El precizează că baza de la Mihail Kogălniceanu este utilă pentru avioanele B52 sau cisternele de alimentare, dar nu este indispensabilă pentru victoria militară americană.

Despre finalul conflictului din Iran, Hari Bucur-Marcu anticipează trei scenarii posibile:

• Pierderea capacității Iranului de a produce arme nucleare și rachete cu rază lungă, alături de neutralizarea marinei militare.
• O lovitură de stat internă, similară cu evenimentele din România anului 1989, unde forțele militare și politice ar înlătura actuala conducere a ayatollahilor.
• O revoltă populară prin care cetățenii iranieni să își schimbe singuri regimul politic.

Analistul concluzionează că, deși România este a șaptea țară din Uniunea Europeană ca potențial, rămâne la coada clasamentului din cauza lipsei de viziune a liderilor săi, care adoptă doar „atitudini reactive” în fața problemelor de securitate.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]