AM Press Logo
Muzeul Pietrei

Criza din Orientul Mijlociu aduce profituri record în SUA: miliarde pentru companiile de petrol de șist

O analiză realizată de Financial Times, bazată pe date, prognoze și opinii ale specialiștilor din industrie, indică faptul că producătorii de petrol din Statele Unite ar putea încasa venituri suplimentare de 5 miliarde de dolari doar în această lună. Această creștere vine în contextul în care prețul petrolului a urcat cu aproximativ 47% de la declanșarea conflictului, pe 28 februarie, conform estimărilor băncii americane de investiții Jefferies.

În același timp, firma de cercetare energetică Rystad estimează că, dacă prețul petrolului american se va menține la o medie de 100 de dolari pe baril pe parcursul întregului an, companiile de profil vor obține un profit suplimentar de 63,4 miliarde de dolari din producție.

Evoluția pieței este monitorizată atent de oficialii de la Washington. Recent, după ce cotația petrolului Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, președintele Statelor Unite a subliniat importanța capacității de producție a țării: „Statele Unite sunt de departe cel mai mare producător de petrol din lume, așa că atunci când prețurile petrolului cresc, câștigăm mulți bani”. Vineri, petrolul de referință american, West Texas Intermediate, s-a stabilizat la valoarea de 98,71 dolari pe baril.

Totuși, aceste beneficii financiare vizează în principal companiile americane care extrag petrol de șist. În schimb, firmele cu operațiuni care depind de tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz se confruntă cu dificultăți. Gigantul ExxonMobil, Chevron, dar și companii europene precum BP, Shell și TotalEnergies, care dețin active importante în regiunea Golfului, sunt direct afectate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Din cauza atacurilor iraniene, activitatea a fost suspendată la mai multe instalații din regiune, inclusiv la cinci „supercompanii” în care marii producători de derivate petroliere dețin participații. În acest context, Shell a invocat clauza de forță majoră pentru transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care urma să le livreze de la unitatea Ras Laffan a QatarEnergy.

De asemenea, SLB (fosta Schlumberger), cea mai mare companie de servicii petroliere la nivel global, a emis un avertisment privind profitul. Martin Houston, președintele Omega Oil and Gas și veteran al industriei, a declarat că situația actuală nu este una favorabilă: „Nu există câștigători în această situație – și cu siguranță nu sunt companiile petroliere internaționale. Acestea ar prefera status-quo-ul de acum două săptămâni decât o criză care să crească temporar prețurile petrolului.”

Conform Financial Times, o soluționare rapidă a crizei pare puțin probabilă. Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului, a anunțat joi că armata iraniană va menține blocată Strâmtoarea Hormuz. Această rută comercială este esențială, fiind tranzitată de o cincime din volumul mondial de petrol și gaze, iar strategia Teheranului este văzută ca o metodă de a-și întări poziția în raport cu SUA și Israel.

Un studiu realizat de Goldman Sachs arată că aproximativ 18 milioane din cele 20 de milioane de barili de petrol care trec zilnic prin această strâmtoare sunt în prezent blocate. Impactul este resimțit puternic și în sectorul GNL, unde aproximativ 20% din producția globală este oprită.

RBC Capital Markets a estimat vineri că tensiunile s-ar putea prelungi pe tot parcursul primăverii, existând riscul ca prețul petrolului Brent să depășească 128 de dolari pe baril în următoarele trei sau patru săptămâni. Totuși, Christopher Kuplent de la Bank of America a menționat că piața anticipează o scădere a prețurilor către pragul de 75 de dolari într-un interval de câteva luni.

Pe termen lung, criza ar putea schimba strategiile energetice ale multor state, care ar putea opta pentru surse interne de energie pentru a evita noi blocaje. Taiwanul, de exemplu, ar putea să își reconsidere poziția față de energia nucleară. În Europa, Ursula von der Leyen a afirmat recent că reducerea producției de energie nucleară a reprezentat o „greșeală strategică a UE”, problemă care a fost accentuată de actuala criză din Orientul Mijlociu.

Analiza integrală la Financial Times

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]

© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!