Rusia inițiază un dosar penal împotriva Olandei pentru dispariția „aurului scitic” din Crimeea
Autoritățile de la Moscova au demarat o anchetă penală care vizează Regatul Țărilor de Jos, Ucraina și Muzeul Allard Pierson din Amsterdam, lansând acuzații de „furt” în legătură cu o colecție de obiecte antice provenite din Crimeea. Această decizie vine în contextul unei dispute juridice care s-a întins pe parcursul a aproape zece ani, fiind declanșată de anexarea peninsulei de către Federația Rusă în anul 2014.
Conform publicației nltimes, ancheta penală a fost deschisă după ce, în cursul anului 2023, valoroasa colecție a fost restituită autorităților de la Kiev. Obiectul litigiului este format din 565 de piese arheologice, printre care se numără podoabe, arme și obiecte de uz cotidian ce au aparținut civilizațiilor antice ale goților, sarmaților și sciților. Aceste artefacte, care datează din Antichitate și perioada timpurie a Evului Mediu, provin din patrimoniul a patru instituții muzeale din Crimeea.
Comitetul de Investigații al Rusiei, organism cu atribuții similare FBI-ului american, susține că a depistat „elemente de infracțiune” în gestionarea acestui patrimoniu. Procurorii ruși investighează ceea ce ei numesc „neîntoarcerea la timp a patrimoniului cultural exportat din Rusia”.
Conflictul a început în 2014, când obiectele au fost trimise în Olanda pentru a face parte din expoziția „Crimeea – Aurul și secretele Mării Negre”, găzduită de Muzeul Allard Pierson. Evenimentul a avut loc între lunile februarie și august, însă contextul geopolitic s-a schimbat radical în martie 2014, când Rusia a anexat Crimeea, în urma crizei politice din Ucraina și a înlăturării președintelui Viktor Ianukovici.
După închiderea expoziției, statutul juridic al pieselor a devenit incert, fiind revendicate simultan de Rusia și Ucraina. În timp ce muzeele din Crimeea solicitau returnarea lor direct în peninsulă, Kievul a argumentat că bunurile trebuie să revină statului ucrainean, cel care autorizase oficial împrumutul. În acest context, muzeul olandez a ales să păstreze artefactele în custodie până la o decizie definitivă a instanțelor.
Justiția olandeză a tranșat cazul în 2016, când un tribunal din Amsterdam a hotărât că tezaurul aparține Ucrainei. Judecătorii s-au bazat pe o convenție UNESCO care stipulează că bunurile culturale trebuie returnate statului suveran care le-a oferit pentru expoziție. Deși Rusia și muzeele din Crimeea au atacat decizia prin multiple apeluri, Curtea Supremă a Olandei a menținut verdictul inițial.
După finalizarea proceselor, colecția a fost transportată la Kiev în noiembrie 2023. Ulterior, în iulie 2024, obiectele au fost expuse în cadrul evenimentului „Comorile Crimeei. Întoarcerea”, inaugurat de prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.
Moscova refuză să accepte hotărârea instanțelor olandeze, susținând că, odată cu anexarea peninsulei, patrimoniul muzeal a devenit proprietate rusă. Svetlana Petrenko, purtătoarea de cuvânt a Comitetului de Investigații, a declarat: „Oficialii Regatului Țărilor de Jos, ai Ucrainei și ai Muzeului Allard Pierson au furat, confiscat și transferat toate obiectele muzeale menționate, considerate comori culturale, către Ucraina, fără compensații și fără a le returna Federației Ruse”.
Anchetatorii ruși estimează valoarea oficială a colecției la aproximativ 1,3 milioane de euro, însă subliniază că importanța istorică a pieselor unice le face, în realitate, „neprețuite”. Pe de altă parte, istoricul rus Andrei Zubov a explicat pentru postul Dozhd că miza este una simbolică și politică. Deși valoarea de piață ar putea atinge 200 de milioane de euro, Zubov consideră demersul Kremlinului ca fiind lipsit de fundament juridic.
„Majoritatea artefactelor datează din secolul al VI-lea î.Hr., iar Rusia nici măcar nu exista atunci”, a precizat Andrei Zubov. Acesta a adăugat că deschiderea dosarului penal este o încercare de a legitima controlul asupra Crimeei, catalogând situația drept „de-a dreptul ridicolă” și afirmând că „întreaga lume consideră Crimeea teritoriu anexat. Pretenția Rusiei este absurdă, iar instanța olandeză a procedat perfect corect”.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]






