Prima înfățișare în procesul în care este judecat Călin Georgescu a avut loc marți, însă magistrații au decis amânarea cauzei.

Următorul termen a fost stabilit pentru data de 28 aprilie, la ora 8:30, decizia fiind luată la începutul ședinței, fără a se trece la dezbaterea fondului.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General la data de 2 iulie 2025, fiind în prezent sub măsura preventivă a controlului judiciar. Acuzațiile oficiale vizează „promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovarea în public a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale)”.

Conform rechizitoriului întocmit de procurori, inculpatul ar fi propagat în mod repetat, în intervalul 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, idei și concepții de natură fascistă, legionară și xenofobă. Anchetatorii susțin că mesajele transmise de acesta includeau „mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente”.

Procurorii mai arată că discursurile sale promovau „necesitatea emergenţei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, apt să pună în operă acest proces”. Totodată, în documentele oficiale se menționează o glorificare excesivă a trecutului, prin contrast cu prezentul, comunitatea națională fiind prezentată în postura de victimă cu demnitatea afectată.

Anchetatorii subliniază că Georgescu ar fi promovat un „ultranaţionalism populist având la bază un nucleu mitic creştin”, dar și cultul unor figuri istorice condamnate pentru crime de război. În rechizitoriu se precizează:

• „Cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou naţional şi reproducând, prin imitaţie, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii sale”;
• Efectuarea salutului legionar în timpul unui discurs ținut în Piața Universității din București, pe 2 octombrie 2021, în fața unor protestatari care se opuneau restricțiilor pandemice;
• Afirmații cu caracter elogiativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moţa.

Potrivit Parchetului General, inculpatul și-a manifestat consecvența ideologică pro-legionară prin interviuri și postări în mediul online. Scopul acestor acțiuni ar fi fost, conform anchetatorilor, generarea unei schimbări de percepție asupra Mișcării Legionare, „într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii”. Procesul va fi reluat la finalul lunii aprilie.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]