Datele Eurostat pentru anul 2023 indică faptul că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au raportat o evoluție sustenabilă a fondului forestier, masa lemnoasă acumulată depășind volumul exploatat. România se situează pe primul loc în acest clasament, înregistrând cea mai mare creștere a masei lemnoase după recoltare, cu un plus de 39,9 milioane de metri cubi. Suedia și Polonia urmează în top, cu creșteri de 26,4 milioane, respectiv 26,3 milioane de metri cubi. La polul opus se află Estonia, singura țară unde tăierile (11,6 milioane metri cubi) au depășit regenerarea naturală (9,1 milioane), rezultând o diminuare de 2,5 milioane metri cubi a masei lemnoase disponibile.

Conform metodologiei Eurostat, sustenabilitatea în sectorul forestier este definită prin menținerea volumului de lemn extras sub nivelul creșterii naturale anuale a pădurii. Acest indicator oferă o perspectivă clară asupra impactului ecologic al industriei, excluzând pierderile cauzate de evenimente accidentale.

În prezent, pădurile din România se întind pe aproximativ 6,559 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 28% din suprafața totală a țării. Din punct de vedere geografic, cea mai mare parte a acestora se regăsește în zonele montane (59,7%), urmate de regiunile de deal (33,8%) și cele de câmpie (6,5%). Compoziția speciilor este dominată de foioase, în special fag și stejar, care reprezintă 73,5% din total, în timp ce restul este format din conifere, preponderent molid.

Din totalul suprafeței împădurite, 57,3% are un rol de protecție, în timp ce 42,7% este destinată producției. Rețeaua națională de arii protejate, care include parcuri, rezervații și situri Natura 2000, acoperă aproximativ 26% din teritoriul României. Suprafața forestieră integrată în siturile Natura 2000 depășește 2,09 milioane de hectare.

Volumul total de masă lemnoasă din România este estimat la 2,221 miliarde de metri cubi, cu o rată medie de creștere anuală de 7,8 metri cubi pe hectar. Statisticile recente arată că exploatarea anuală medie a fost de 17,2 milioane de metri cubi, valoare care reprezintă doar 46% din ritmul total de creștere anuală a pădurilor.

Structura proprietății asupra pădurilor a fost marcată de procesele de retrocedare. Astfel, conform datelor din 2017, 64,7% din fondul forestier se afla în proprietate publică (stat și unități administrativ-teritoriale), restul fiind deținut de sectorul privat. În România există aproximativ 850.000 de proprietari de păduri, categorie care include persoane fizice, unități bisericești și comunități locale.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]