Blocarea Strâmtorii Ormuz, care durează deja de aproape o lună, a provocat un haos fără precedent pe piețele internaționale de petrol.

Această situație este considerată cel mai mare șoc de aprovizionare din istorie, generând scumpiri masive, revizuirea în scădere a prognozelor economice globale și crize de combustibil în state asiatice precum Thailanda sau Pakistan. Experții din industria energetică avertizează că acesta este doar începutul, iar penuria de petrol urmează să lovească Europa în săptămânile următoare, conform unei analize Bloomberg.

Jurnaliștii Bloomberg au discutat cu peste treizeci de specialiști, inclusiv directori, comercianți și transportatori, care au subliniat că gravitatea situației nu este încă pe deplin înțeleasă la nivel global. Mulți dintre aceștia compară actualul context cu criza petrolului din anii ’70, sugerând că închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea declanșa un colaps și mai sever. Criza de combustibil care afectează acum Asia se va propaga rapid către Occident.

Europa riscă să se confrunte cu o lipsă acută de motorină în viitorul apropiat și va fi nevoită să plătească prețuri mult mai mari pentru a-și asigura resursele necesare.

Dacă blocajul persistă, consumul global de energie va trebui redus drastic, însă acest lucru se va întâmpla abia după ce prețurile vor atinge praguri care vor forța populația și companiile să își limiteze drastic deplasările și cheltuielile.

În prezent, cererea a început deja să scadă, iar unele națiuni asiatice au trecut la raționalizarea combustibilului. Analistii de pe Wall Street și oficialii americani iau în calcul un scenariu în care barilul de petrol ar putea ajunge la prețul record de 200 de dolari.

„Pentru mine este clar că, dacă această criză durează mai mult de trei sau patru luni, devine o problemă sistemică pentru întreaga lume”, a declarat Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies SE, la conferința CERAWeek din Houston. „Nu putem avea 20% din petrolul brut exportat la nivel global blocat în Golf și 20% din capacitatea de GNL blocată fără consecințe.”

Estimările arată că închiderea strâmtorii a eliminat din fluxul global aproximativ 11 milioane de barili pe zi.

Chiar și după măsurile de compensare, rămâne un deficit de 9 milioane de barili, o cifră care depășește consumul cumulat al Germaniei, Franței, Italiei, Spaniei și Marii Britanii. Deși piața avea un anumit surplus inițial și cererea din Asia a scăzut, decalajul rămâne uriaș.

Măsurile luate până acum, precum utilizarea rezervelor strategice și relaxarea sancțiunilor pentru petrolul din Rusia și Iran, au oferit doar o soluție temporară. Nu este clar ce alte pârghii mai poate folosi președintele Donald Trump pentru a stopa scumpirile, în afara redeschiderii strâmtorii, în condițiile în care Iranul permite tranzitul doar pentru un număr nesemnificativ de nave.

Situația gazului natural lichefiat (GNL) este și mai critică, deoarece Strâmtoarea Ormuz asigură o cincime din oferta mondială, iar rutele alternative lipsesc.

Mai mult, infrastructura este în pericol; QatarEnergy a raportat că reparațiile la cea mai mare uzină de GNL din lume, lovită de rachete, ar putea dura până la cinci ani. Petrolul este, de asemenea, esențial pentru industria plasticului, afectând aproape toate sectoarele de producție.

Economia globală resimte deja șocul prin accelerarea inflației, în special în Statele Unite. Într-un scenariu pesimist, cu petrolul la 170 de dolari pe baril, impactul inflaționist s-ar putea dubla, generând un șoc stagflaționist ce ar putea influența deciziile băncilor centrale și procesele electorale.

„Intrăm într-un teritoriu necunoscut”, a spus Greg Sharenow de la Pimco. „Va fi dureros.” Deși prețul țițeiului nu a atins încă niveluri de panică extremă, combustibilii rafinați precum motorina au depășit deja 200 de dolari în unele regiuni. În Europa, prețul gazului a crescut cu 70% de la debutul conflictului.

O parte din presiunea asupra prețurilor a fost atenuată de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite prin utilizarea unor conducte care ocolesc strâmtoarea, dar și de anunțul SUA privind eliberarea unor rezerve record.

Totuși, eficiența acestor măsuri pe termen lung este incertă. Secretarul Energiei din SUA, Chris Wright, a menționat că eliberarea coordonată prin Agenția Internațională pentru Energie ar putea ajunge la 3 milioane de barili pe zi, deși estimările conservatoare indică 2 milioane.

În Asia, efectele sunt deja vizibile prin măsuri drastice:

• Pakistanul a recomandat cetățenilor să urmărească meciurile de cricket de acasă pentru a economisi combustibil.
• În Thailanda și Australia au apărut penurii la benzinării.
• Zboruri internaționale din Vietnam către Noua Zeelandă au fost anulate.
• China și alte state asiatice au început să limiteze exporturile de combustibil.
• Coreea de Sud a impus restricții la exportul de nafta.

Cererea în Asia a scăzut deja cu aproximativ 2 milioane de barili pe zi, în special în sectorul petrochimic.

În Singapore, prețurile combustibilului marin au crescut atât de mult încât tranzacțiile au fost drastic reduse. Experții avertizează că Europa urmează să se confrunte cu o criză similară, motorina fiind considerată elementul vital al economiei.

„Dacă ne gândim la amploarea șocului care vine acum din Golf, am putea pierde între 5 și 10 milioane de barili pe zi din cerere, ceea ce va avea un impact semnificativ, similar cu anii ’70”, a declarat Jeff Currie, director de strategie pentru tranziții energetice la Carlyle Group. „Mesajul principal este că tranziția energetică ne va fi impusă într-un mod foarte dureros și foarte rapid.”

Problemele se extind și în agricultură, unde fermierii au dificultăți în asigurarea îngrășămintelor înainte de sezonul de primăvară.

Deși SUA sunt protejate parțial de producția internă de gaze, piața globală de GNL ar putea trece rapid de la surplus la deficit. Europa, cu depozitele de gaze golite după iarnă, va trebui să concureze agresiv cu Asia pentru resursele disponibile în această vară.

„Atât timp cât Ormuz rămâne închisă, piețele de petrol și gaze nu se echilibrează”, a declarat Aldo Spanjer, șeful strategiei energetice la BNP Paribas. „Reducerea semnificativă a cererii necesară pentru a echilibra aceste piețe, în cazul unei întreruperi prelungite a Ormuzului, va necesita prețuri mult mai mari decât cele actuale.”

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]