În premieră pentru istoria modernă, Ungaria a reușit să depășească România în ceea ce privește rezervele de aur, conform informațiilor publicate de cotidianul financiar Vilaggazdasag și preluate de Agerpres.

În timp ce stocul de aur al României a rămas constant în ultimii ani, situându-se la aproximativ 103,6 tone, Ungaria a atins un nivel record de 110 tone. Această evoluție este rezultatul unei strategii de achiziții accelerate implementate de Banca Națională a Ungariei (MNB).

O diferență majoră între cele două state vizează locul de depozitare a metalului prețios. În cazul României, 60% din rezervă, adică aproximativ 60 de tone, este păstrată în seifurile Băncii Angliei din Londra. În schimb, autoritățile de la Budapesta pun un accent tot mai mare pe disponibilitatea strategică și prezența fizică a aurului pe teritoriul național.

Banca Națională a Ungariei deține rezerve de aur încă de la înființarea sa, în anul 1924, însă volumul acestora a cunoscut variații semnificative. După o creștere constantă până la cel de-al Doilea Război Mondial, instituția a transferat aproximativ 30 de tone de monede și lingouri în Austria, la finalul conflictului. Ulterior, aurul a fost recuperat, contribuind la stabilizarea financiară și economică a țării.

După căderea regimului comunist, rezervele Ungariei s-au diminuat treptat, ajungând la un prag minim de 3,1 tone. Totuși, invocând obiective strategice și economice pe termen lung, MNB a decis în 2018 să mărească stocul de peste zece ori, până la 31,5 tone. În 2021, cantitatea a fost triplată, ajungând la 94,5 tone, pentru ca în 2024, anul centenarului băncii centrale, rezervele să fie suplimentate până la 110 tone.

În urma acestor operațiuni, Ungaria a devenit statul cu cele mai mari rezerve de aur pe cap de locuitor din Europa Centrală și de Est. Indicatorul a crescut de la 0,32 uncii la 0,37 uncii pentru fiecare cetățean maghiar.

Acțiunile Budapestei se înscriu într-o tendință globală de acumulare. În anul 2025, cererea mondială de aur a stabilit un record istoric, depășind pragul de 5.000 de tone.

La nivel mondial, Statele Unite ale Americii conduc clasamentul cu peste 8.100 de tone de aur, fiind urmate de Germania, cu 3.350 de tone, și de Italia și Franța, fiecare având peste 2.400 de tone. Deși ritmul achizițiilor realizate de băncile centrale a cunoscut o ușoară scădere în 2025, volumul total a rămas la un nivel ridicat, de aproximativ 860 de tone, depășind media ultimului deceniu. Polonia a fost cel mai activ cumpărător, cu peste 80 de tone achiziționate, în timp ce Brazilia și Kazahstanul au continuat să facă achiziții importante.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]