AM Press Logo
Muzeul Pietrei

Secretul pentru un Cozonac pufos de Paşte 2026: Reţeta gustoasă cu care îţi vei cuceri invitaţii la masa festivă

Cozonacul pufos reprezintă desertul central al sărbătorilor pascale, fiind o prezență constantă în tradiția culinară românească. Pentru a obține un rezultat reușit, este necesară respectarea unor pași preciși și utilizarea unor ingrediente de calitate.

Ingredientele necesare pentru rețeta tradițională includ:

  • Pentru aluat: 1 kg făină, 500 ml lapte călduț, 50 g drojdie proaspătă, 250 g zahăr, 200 g unt topit, 5 ouă, 1 linguriță sare, coaja rasă de la 2 lămâi și un plic de zahăr vanilat.
  • Pentru umplutură: 300 g nucă măcinată, 200 g zahăr, 100 ml lapte, 2 linguri cacao, 50 g stafide (opțional) și o linguriță esență de rom.
  • Pentru finisare: un ou bătut.

Procesul de preparare începe prin activarea drojdiei în 100 ml de lapte călduț, amestecată cu puțin zahăr și făină, timp de aproximativ 15 minute. Ulterior, făina cernută se combină cu restul ingredientelor uscate și umede, frământându-se până la obținerea unei texturi elastice, moment în care se încorporează untul topit. Aluatul trebuie lăsat la dospit într-un loc cald timp de una sau două ore.

cozonac

Umplutura se realizează prin amestecarea nucilor cu zahărul, cacaoa, laptele, romul și stafidele. După ce aluatul și-a dublat volumul, acesta se împarte, se întinde și se rulează împreună cu amestecul de nucă, fiind apoi așezat în forme unse. Înainte de a fi introduși în cuptorul preîncălzit la 180°C, cozonacii mai trebuie să crească în forme aproximativ 40 de minute. Coacerea durează între 45 și 50 de minute, fiind recomandată răcirea completă înainte de feliere.

Totuși, pregătirile pentru sărbători vin cu presiuni financiare semnificative. Potrivit datelor de ultimă oră furnizate de INS, masa de Paște în anul 2026 tinde să devină un lux, având în vedere scumpirile accentuate înregistrate la ouă, cozonac și carnea de miel.

În acest context, rețetele consacrate rămân un punct de reper pentru gospodine. Sanda Marin, o figură emblematică a gastronomiei din România, a lăsat în urmă instrucțiuni detaliate pentru acest desert. Aceasta a ghidat generații întregi prin intermediul cărților sale de bucate, oferind variante specifice pentru cozonacul cu stafide sau cel cu nucă.

Pentru varianta cu stafide propusă de Sanda Marin, sunt necesare următoarele:

  • 1 kg făină
  • 7 gălbenușuri și 4 albușuri
  • 300 g zahăr
  • 250 g unt (80% grăsime)
  • 2 linguri ulei
  • aproximativ 1/2 litru lapte
  • 1 lingură rom și vanilie
  • 50 g drojdie
  • 1 linguriță rasă de sare
  • 100 – 200 g stafide

Tehnica Sandei Marin implică opărirea a câtorva linguri de făină cu lapte clocotit, care se amestecă apoi cu drojdia activată. Gălbenușurile se freacă separat cu sare și zahăr până devin spumoase. După ce plămădeala crește, se combină cu restul făinii, gălbenușurile și albușurile bătute spumă. Frământarea durează cel puțin 30 de minute, timp în care se adaugă treptat uleiul, romul, untul topit și stafidele spălate. După o dospire de două-trei ore, aluatul se împletește, se așază în forme și se mai lasă la crescut înainte de a fi uns cu ou și presărat cu zahăr și nuci. Coacerea se face la foc potrivit timp de o oră.

Cea de-a doua variantă, cozonacul cu nucă al Sandei Marin, necesită:

  • 600 g făină
  • 1 ceașcă lapte
  • 2 ouă întregi și 2 gălbenușuri
  • 1/2 linguriță sare
  • 140 g unt proaspăt
  • 2 linguri zahăr
  • 20 g drojdie și vanilie
  • Umplutură: 500 g nuci măcinate, 350 g zahăr pudră, un praf de sare și 1/2 ceașcă lapte.

În acest caz, untul se freacă spumă cu zahărul, iar aluatul se frământă până când apar bule de aer și compoziția se desprinde de mână. Sanda Marin precizează că acest aluat trebuie să fie mai ferm decât cel obișnuit. Umplutura se obține prin opărirea nucilor și zahărului cu lapte fierbinte până la formarea unei paste consistente. Aluatul crescut se împarte în două, se întinde, se acoperă cu stratul de nucă și se rulează. Spre deosebire de prima rețetă, acești cozonaci se introduc imediat în cuptor după ce au fost puși în forme și unși cu ou, pentru a evita formarea golurilor între aluat și umplutură.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]

© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!