Criza petrolului bate la usa: mai putin de o luna pana la punctul de cotitura
Piețele financiare încep să integreze în calculele lor scenariul unui conflict de lungă durată în Orientul Mijlociu. Această schimbare de perspectivă vine după ce Donald Trump le-a comunicat joi liderilor din industria petrolieră că blocada Strâmtorii Hormuz ar putea dura câteva luni. Analiștii și traderii consultați de Financial Times avertizează că rezervele mondiale de țiței, benzină, motorină și combustibil pentru aviație vor scădea la niveluri critice până la finalul lunii mai, moment care va marca o creștere accelerată a prețurilor.
Darren Woods, directorul general al Exxon Mobil, a subliniat că piața nu a resimțit încă impactul total al problemelor de aprovizionare. „Vor urma alte creșteri de prețuri dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă”, a declarat acesta. Woods a explicat că, în prima lună de conflict, scumpirile au fost atenuate de utilizarea stocurilor existente, inclusiv a celor aflate pe petrolierele în tranzit.
Conform estimărilor șefului Exxon Mobil, va fi nevoie de una sau două luni pentru ca fluxurile de petrol din Golful Persic să se stabilizeze după o eventuală redeschidere a căii navigabile, din cauza timpului necesar pentru încărcare și transport. Dacă blocada se menține până în al doilea trimestru financiar, producția Exxon în regiune ar putea scădea cu 750.000 de barili pe zi față de anul trecut, fiind deja afectată aproximativ 15% din producția totală a grupului.
Frederic Lasserre, coordonatorul departamentului de cercetare al traderului Gunvor, a lansat un avertisment dur, precizând că „nu mai avem luni de zile la dispoziție”. Acesta anticipează consecințe economice severe care ar putea forța reducerea consumului de combustibil. „Situația depășește problema benzinei de la pompe, ducând la închiderea industriei și intrarea în recesiune. (…) Vor trece luni de zile până când ne putem aștepta ca dinamica economică să redevină pozitivă, chiar dacă livrările prin Hormuz se vor relua”, a afirmat Lasserre.
La rândul său, Amrita Sen, fondatoarea firmei de consultanță Energy Aspects, susține că prelungirea războiului până la sfârșitul lunii iunie va epuiza toate rezervele disponibile. „Practic, poți alege orice număr când vine vorba de prețul petrolului. Pur și simplu nu vom mai avea nicio rezervă. Ne așteptăm la o creștere semnificativă atât a prețului țițeiului, cât și a produselor obținute din acesta”, a explicat ea. Sen a sugerat că prețul barilului de petrol Brent ar putea urca până la pragul de 150 – 200 de dolari.
Deși cotația petrolului a atins în această săptămână un maxim al ultimilor patru ani, depășind 126 de dolari pe baril, prețul a revenit vineri la 108 dolari. Financial Times notează că mulți investitori mizau inițial pe un conflict scurt, după atacurile din 28 februarie asupra Iranului, însă realitatea din teren i-a forțat să își revizuiască așteptările. Helima Croft, strateg la RBC Capital Markets, consideră că „s-ar putea să fim în pragul unei schimbări de sentiment, pe măsură ce oamenii încep să realizeze că mesajele transmise de Statele Unite s-ar putea să nu reflecte realitatea”. Croft a avertizat că o blocadă prelungită în luna mai ar putea împinge prețurile peste recordul istoric de aproape 140 de dolari stabilit în 2022.
Până în prezent, creșterile de preț au fost moderate de existența unor rezerve consistente la debutul conflictului. În Asia, prețurile ridicate au dus deja la o scădere a consumului, forțând rafinăriile să prioritizeze producția de combustibili esențiali. Totuși, datele recente din Statele Unite sunt îngrijorătoare: pe 24 aprilie, stocurile de benzină au scăzut la 222 de milioane de barili, cel mai mic nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, chiar înainte de începerea sezonului estival.
În plan diplomatic, The Wall Street Journal relatează că Iranul a înaintat o nouă propunere de negociere. Teheranul sugerează discutarea redeschiderii Strâmtorii Hormuz în paralel cu ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și obținerea unor garanții privind încetarea atacurilor. Această abordare diferă de poziția anterioară, când Iranul cerea ridicarea blocadei ca o condiție prealabilă. De asemenea, partea iraniană s-a arătat dispusă să discute dosarul nuclear în schimbul eliminării sancțiunilor internaționale.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]






