Nu este nevoie de opinia unor mari specialiști în cercetarea comportamentului uman ca să poți concluziona că vremurile de astăzi din România au fost modelate și de efectele măsurilor adoptate de către cei care iau decizii în numele celor mulți. Măsuri populiste, desigur!
Iar acest lucru se vede clar mai ales în ultima perioadă, când binele promis, inclusiv în mega anul electoral 2024, deja s-a spart, deși politicienii nu ezită să se privească admirativ în cioburile lui , precum într-o oglindă, susținând că ei fac, în continuare, tot ceea ce fac, pentru țară și popor! Trăim vremuri triste, întrucât acestea sunt reflecția tuturor deciziilor luate la grămadă sau separat, fără să se spună și cu ce costuri pe viitor. Dar, mai ales, dacă ar putea avea legătură cu stabilitatea și normalitatea bunului mers- inclusiv al țării, atât de des invocată în discursul patriotard al acelora care au ajuns să ocupe anumite funcții datorită voturilor românilor.
Din data de 5 mai a.c., odată cu ruperea fostei coaliții aflate la guvernare și aprobarea moțiunii de cenzură ce a făcut ca Guvernul Bolojan să pice, România se află într-o mare criză politică. Însă, de la o lună la alta, de o zi la alta, parcă acesteia i se mai adaugă altele și altele, senzația fiind că, în loc de liniște și normalitate, sunt destui cei care aleg să pună cărămăzi, una peste alta, la… castelul crizelor. Culmea este că pare că le și place să fie văzuți pe lângă acest castel, întrucât, dacă nu le-ar plăcea, atunci ar spune ”Gata, stop! Ne-am certat destul, acum este cazul să revenim la normalitate!”.
Numai că, după cum deja se vede, normalitatea este greu să se reașeze, având în vedere faptul că politicienii par și mai îndârjiți în a nu ceda pentru a face pace. Mai degrabă, în loc să se ajungă la un numitor comun în privința instalării unui nou guvern, politicienilor le este mult mai ușor să aducă din curtea și sediilele propriilor partide cărmăzi cu care să înalțe, și mai sus, castelul crizelor. Nu pentru a locui cineva anume în el, ci doar de dragul orgoliilor și al ranchiunei afișate unii împotriva altora! Iar asta s-a văzut și în sesiunea extraordinară a Parlamentului, aflată în plină desfășurare, unde care mai de care dintre deputați și senatori, veniți la lucru forțat din vacanță, par că se dau peste cap pentru a aduce modificări la anumite legi, și apoi să fie votate, chit că nu au nicio legătură cu realitatea, ci doar de dragul de a face pe justițiarii ori pe bunii samariteni!
Dunărea, după cum deja se știe, a ajuns la un nou minim istoric, sub precedentul minim înregistrat în anul 2003, însă, la moara politicienilor tot curge apa conflictului, căreia sub niciun chip nu ise dorește să i se pună stavilă. Motivul? Dă mai bine să pui umărul la construirea castelului conflictelor, deși cu toții sunt conștienți că, la un moment dat, cărămizile puse tot de ei se vor transforma în nisip care va fi luat tot de apa conflictului, adusă cu gălețile din curțile și sediile propriilor partide!
