Ziua de 23 aprilie marchează sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai venerați sfinți din lumea creștină, al cărui nume provine din limba greacă (Gheorghios) și înseamnă „agricultor”. Tradițiile și obiceiurile legate de această zi se păstrează cu sfințenie de credincioși, în special în ajunul praznicului, când se desfășoară o serie de ritualuri menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate.

Obiceiuri în ajunul Sfântului Gheorghe

Pe 22 aprilie, cunoscut ca „Sângeorzul vacilor” sau „Alesul”, se marchează începutul anului pastoral. În această zi, ciobanii sunt aleși, mieii sunt selectați, iar locul viitoarei stâne este stabilit. De asemenea, se pregătesc oile pentru primul muls și se prepară primul caș al anului, conform unei tradiții transmise din moși-strămoși.

Protecția împotriva spiritelor malefice cu plante magice

În ajunul sărbătorii, gospodarii iau măsuri speciale pentru a alunga spiritele rele și strigoii care, potrivit credinței populare, umblă noaptea prin gospodării pentru a fura „mana” laptelui de la vaci. Tradițional, aceste forțe malefice sunt ținute la distanță cu ajutorul unor plante considerate magice, precum usturoiul, rugul de măceșe, pelinul, rostopasca sau leușteanul.

Ritualul „colacul oilor” și efectele sale asupra producției de lapte

În multe regiuni ale țării, în ajunul sărbătorii, pe marginea găleții în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se așază un colac special, numit „colacul oilor”. Acesta are forma unei cununi și se prepară din făină de grâu curată, apă și sare, fiind apoi uns cu gălbenuș de ou. Colacul este contestat simbolic de doi păstori care încearcă să-l rupă în două, iar partea mai mare aduce noroc la producția de lapte pe timpul verii pastorale. În unele zone, în locul colacului se folosește o cunună din ramuri verzi, considerată a avea puteri magice, sporind laptele și alungând forțele malefice active în această perioadă.

Privegherea în ajun și semnificația sa spirituală

În multe comunități rurale, în noaptea de 22 spre 23 aprilie se organizează privegherea. Aceasta are scopul de a-i ajuta pe credincioși să rămână vigoareși și sănătoși pe tot parcursul anului, fiind un obicei cu valențe spirituale importante.

Deschiderea cerurilor și rugăciunea către Sfântul Gheorghe

Conform tradiției, în această noapte „cerurile se deschid”, iar Sfântul Gheorghe îndeplinește dorințele celor care se roagă din suflet. Rugăciunea dedicată sfântului îl laudă pentru viața sa plină de credință și îl roagă să mijlocească pentru nevoile oamenilor, să îi ocrotească pe cei săraci, să vindece bolnavii și să călăuzească pe cei rătăciți în lumea aceasta.

Ritualul grâului pentru o recoltă bogată

Tot în ajunul sărbătorii, vitele sunt duse în holda de grâu, iar după întoarcere, gospodarii iau o mână de grâu. Boabele respective sunt păstrate și amestecate în grâul care va fi semănat, cu credința că astfel recolta va fi bogată în anul următor.

Datini pentru spor la muncă

Pe 22 aprilie, gospodinele scot uneltele de țesut în curte, obicei care simbolizează dorința de a avea spor în muncile zilnice pe tot parcursul anului.

Obiceiuri pentru fetele de măritat

În ajunul Sfântului Gheorghe, fetele nemăritate pot vedea ursitul dacă privesc într-o găleată plină cu apă. Tot în această seară, ele seamănă usturoi, pe care îl păstrează până anul următor. Se crede că mâncând usturoiul semănat cu un an înainte vor fi înzestrate cu sănătate și se vor căsători în scurt timp.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]