Curtea Constituţională a României a decis, în mod definitiv, că demnitarii și alte persoane cu funcții publice nu mai sunt obligați să declare veniturile și bunurile soţilor şi copiilor în declaraţiile de avere. Hotărârea, pronunțată în cazul unor articole din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice, marchează o schimbare importantă în modul în care este gestionată transparența averilor celor aflați în funcții publice.

Detalii ale deciziei CCR

Curtea Constituţională a declarat neconstituţional articolul 3, alineatul (2) din Legea nr. 176/2010, care prevedea că declarațiile de avere trebuie să cuprindă drepturile și obligațiile declarantului, dar şi pe cele ale soţului/soţiei şi ale copiilor aflaţi în întreţinere. Textul contestat stipula: „Declaraţiile de avere se întocmesc pe propria răspundere şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1”.

Ca urmare a acestei decizii, declaraţiile de avere depuse la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu mai includ bunurile şi veniturile soţilor şi copiilor. În plus, a fost declarat neconstituţional și articolul 12, alineatul (6), care reglementa publicarea pe site-ul ANI a declarațiilor de avere și de interese, cu anonimizarea anumitor date personale, dar cu păstrarea acestora accesibile publicului pentru o perioadă de cel puțin trei ani după încetarea mandatului.

Impactul asupra transparenței și accesului public

Odată cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial, declarațiile de avere vor fi retrase de pe portalurile publice, iar demnitarii, funcționarii publici, procurorii sau judecătorii nu vor mai fi obligați să facă publice veniturile și bunurile membrilor familiei. Aceștia vor avea în continuare obligația de a transmite declarațiile către ANI, dar accesul direct al opiniei publice va fi limitat.

Legea integrității, implementată în urmă cu peste două decenii și impusă printre altele ca o condiție de către Uniunea Europeană, a urmărit tocmai creșterea transparenței persoanelor alese în funcții publice, pentru a preveni situațiile de îmbogățire nejustificată sau conflictele de interese. Decizia CCR marchează o revenire la practici mai vechi, din anii 1990, când declarațiile de avere erau considerate informații confidențiale.

Reacții ale experților și foștilor oficiali

Tudorel Toader, fost judecător al Curţii Constituţionale, a explicat că decizia reprezintă o limitare a accesului presei și publicului la informații, dar a subliniat și aspectul protejării vieții private: „România are încă, la momentul de față, legislația care permite cea mai mare transparență privind averile și familiei… Era un moment de cunoaștere a realității, dar legislația civilă s-a îndepărtat de principiul comunității de bunuri între soți, ceea ce probabil a fost raționamentul Curții”. El a precizat că Agenția Națională de Integritate și alte autorități pot verifica oricând declarațiile depuse și că accesul presei la informațiile de interes public se poate realiza prin solicitări oficiale.

Horia Georgescu, fostul președinte al ANI, a remarcat că decizia înseamnă o revenire la situația de dinainte de 1996, când declarațiile de avere nu erau făcute publice: „Agenția este lipsită de cel mai important instrument pe care l-a avut – transparența declarațiilor de avere”.

Și Augustin Zegrean, fost judecător CCR, consideră că nepublicarea declarațiilor este un lucru util, motivând că averea este o chestiune personală. El a apreciat că obligația de completare a declarațiilor și existența unei instituții cu capacitate de control, precum ANI, asigură în continuare verificarea corectitudinii acestora: „Nu trebuie să-mi arate și mie cât de bogat este vecinul meu”.