distanțe lungi ne separă,
distanțe lungi ne adună
și firul nevăzut al unui telefon

distanța de acolo, aici
sub acoperișul nopții
ne cheamă,
copii rătăciți,
ghidați doar de lună

iar noi ne supunem cuminți
apelului doi

când distanța ești tu,
aproape sunt eu,
când cerul grăiește,
iar luna alege tăcerea,
când pașii, în mile se măsoară,
când chemarea nu mai are răbdare,
nicio graniță nu-i de netrecut,
de separare,
când de-acolo vii tu,
și aici mă găsesc eu

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]