Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene este marcată astăzi printr-o ceremonie la Monumentul Eroilor Aerului din Piața Aviatorilor, unde sunt expuse în zbor aeronave românești și italiene. În contextul sărbătorii, România își reafirmă angajamentul față de standardele NATO și evidențiază atât investițiile majore în echipamente, cât și provocările legate de resursa umană și operaționalizarea sistemelor de apărare aeriană.

Investiții semnificative și provocări în dotarea Forțelor Aeriene

Forțele Aeriene Române au primit cea mai consistentă alocare financiară dintre toate categoriile militare, peste 15 miliarde de euro, bani destinați modernizării și înzestrării. Cu toate acestea, dificultățile privind personalul calificat rămân o problemă majoră. România dispune de aproximativ 100 de piloți, cifră estimativă, nefiind făcută publică oficial de Ministerul Apărării Naționale din cauza clasificării informației.

Structura de aviație include în prezent 35 de avioane F-16 Fighting Falcon, 60 de elicoptere IAR-330 Puma, 14 avioane de transport C-27J Spartan și 7 aparate C-130 Hercules. În plus, alte 14 aeronave F-16 sunt așteptate să ajungă în țară, însă capacitatea de instruire a piloților nu permite încă operarea lor la capacitate maximă.

Probleme în operaționalizarea sistemelor de apărare

Deși România a primit trei sisteme Patriot, doar două sunt pe deplin funcționale, al treilea sistem livrat în 2023 nefiind încă operaționalizat. Principala cauză este lipsa personalului instruit, primul sistem Patriot necesitând aproape patru ani pentru a deveni operațional.

Ministerul Apărării nu oferă detalii clare privind interoperabilitatea sistemelor de apărare. Surse militare indică faptul că noile sisteme Shorad și VShorad achiziționate de la Rafael, cu rază scurtă și foarte scurtă, nu sunt încă integrate nici între ele, nici cu sistemul Patriot sau cu Aegis Ashore de la Deveselu.

Adaptarea la noile concepte ale războiului aerian

O provocare suplimentară o reprezintă evoluția rapidă a tehnologiei militare. Dronele kamikaze, cu raze de acțiune de până la 13.000 km și costuri reduse de 40.000–50.000 de dolari, sunt cu mult mai accesibile decât rachetele de croazieră. De asemenea, se dezvoltă conceptul dronei Wingman, un „copilot fără pilot” care însoțește avioanele pilotate și îndeplinește misiuni complexe.

Participarea României în misiuni NATO și perspectivele flotei aeriene

România este activ implicată în misiunile NATO, având în prezent al treilea contingent românesc în Lituania, compus din patru aeronave F-16. De asemenea, țara noastră a contribuit cu elicoptere în misiunile din Bosnia și Herțegovina.

Flota actuală este formată în principal din avioane F-16 și elicoptere IAR-330 Puma, modele vechi dar modernizate. În perspectivă, sosirea avioanelor F-35 este preconizată începând cu anul 2032, iar autoritățile speră să înființeze și o escadrilă nouă de elicoptere Black Hawk.

Structura apărării aeriene naționale

• Primul strat de apărare este asigurat de sistemul Aegis Ashore de la Deveselu, un sistem antibalistic american cu rază de acțiune de peste 200 km, pus la dispoziția NATO.
• Al doilea strat este format din cele trei sisteme Patriot deja instalate în România, cu o rază de acțiune de 140 km, urmate de alte patru sisteme ce urmează să fie livrate.
• Straturile trei și patru, dedicate apărării antiaeriene pe rază scurtă și foarte scurtă, vor fi acoperite printr-un contract evaluat la 2,1 miliarde de euro pentru baterii antiaeriene.
• Stratul cinci, format din sisteme portabile, va fi susținut printr-un contract de 700 milioane de euro pentru sisteme Mistral, finanțat prin programul european SAFE.

În prezent, pe teritoriul României se află și avioane Eurofighter Typhoon din Italia, iar întreaga apărare aeriană națională este coordonată de un comandament aerian NATO cu sediul în Spania, responsabil pentru partea de sud a Europei.