Liniștea nefirească din perioada pandemiei, când marile metropole ale lumii aveau bulevardele pustii, a rămas o amintire contrastantă față de realitatea cotidiană dominată de zgomotul motoarelor și al claxoanelor. Acea perioadă, care părea desprinsă dintr-un scenariu de film, a lăsat locul agitației urbane constante cu care locuitorii marilor orașe sunt obișnuiți.

Bucureștiul rămâne un oraș al extremelor, generând sentimente puternice de atașament sau respingere. În timp ce unii locuitori îi acceptă deficiențele în speranța unei viitoare modernizări, alții critică dur Capitala, invocând în special nivelul ridicat de poluare și aglomerația sufocantă.

Deși nu este inclus în Global Traffic Scorecard realizat de Impact Rank, Bucureștiul se confruntă cu probleme severe de mobilitate. Datele din Indexul de trafic 2025, un raport publicat de Institutul pentru Orașe Vizionare, indică faptul că șoferii din Capitală pierd anual echivalentul a peste 12 zile de muncă din cauza blocajelor rutiere. Situația este îngrijorătoare și în alte centre urbane precum Timișoara, Cluj sau Iași, în timp ce Craiova și Sibiu se apropie de pragul de 9 zile pierdute anual în trafic.

Analiza evidențiază o schimbare a comportamentului în trafic: conceptul tradițional de „oră de vârf” s-a transformat. Orașele nu mai sunt blocate doar la începutul și finalul programului de lucru, ci și pe parcursul zilei, din cauza activităților fragmentate.

„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe oraşe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 şi 14:00. Explicaţia vine din munca flexibilă, programele decalate şi o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre şcoli, pieţe, spitale sau birouri locale, curieratul şi livrările de mâncare, precum şi transportul alternativ de tip Uber/Bolt sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate şi pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiţionale de rush hour, şi pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieşire din oraş”, a declarat Florian Filat, director executiv în cadrul Institutului pentru Oraşe Vizionare şi manager de proiect la CITY INDEX.

În ciuda acestor dificultăți majore legate de trafic, Bucureștiul ocupă poziția a doua în clasamentul general al orașelor din România, evaluat după criterii precum calitatea vieții, prosperitatea și vibrația urbană. Pe primul loc în acest top se află Cluj-Napoca, restul ierarhiei primelor zece localități fiind completat de:

• Sibiu
• Brașov
• Timișoara
• Oradea
• Iași
• Alba Iulia
• Constanța
• Târgu-Mureș

Autorii studiului subliniază că orașele reprezintă principalul spațiu de competiție în prezent, având rolul de a atrage talente și de a stimula inovația. Într-un context marcat de implementarea PNRR, de tranziția digitală și de cea verde, performanța centrelor urbane devine un factor determinant pentru calitatea vieții în România.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]