Riscul la adresa siguranței naționale al României a devenit evident în urma inacțiunii președintelui Klaus Iohannis și a deciziilor deficitare ale premierului Marcel Ciolacu și ale șefului Senatului, Nicolae Ciucă, în gestionarea finanțelor publice și a deficitului bugetar. Specialiștii Ministerului Finanțelor Publice au avertizat în repetate rânduri conducerea țării asupra pericolului falimentului, însă aceste avertismente au fost ignorate, ceea ce a adus România în pragul unei crize financiare grave.
Avertismentele ignorate ale Ministerului Finanțelor
„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar.”
Practic, România risca să nu mai poată accesa împrumuturi, să fie retrogradată de agențiile de rating financiare la statutul „junk”, să intre în incapacitate de plată și să nu mai poată achita pensiile și salariile din sectorul bugetar – situație asemănătoare celei din 2010, când intervenția FMI a fost necesară pentru salvare.
Consecințe sociale și economice dramatice
În lipsa fondurilor necesare, România ar fi putut asista la proteste majore, dezordine publică și chiar violențe, familiile afectate ajungând posibil la acte de vandalism asupra magazinelor și confruntări cu forțele de ordine. Această situație a fost catalogată drept o amenințare directă la siguranța națională.
De asemenea, fondurile europene alocate României rămân în continuare în pericol, în așteptarea deciziei ECOFIN programată pentru 8 iulie. Fără aceste finanțări, deficitul bugetar pentru 2025 ar putea ajunge la 13% din PIB, o cifră imposibil de gestionat pentru economia românească.
Reacțiile oficialilor și măsurile întârziate
În decembrie 2024, premierul Marcel Ciolacu a adoptat o ordonanță de urgență cunoscută sub numele de „trenuleț”, care însă nu a avut efectele scontate, deficitul bugetar înregistrând la 1 iunie 2025 un nivel de 3,39% din PIB, echivalentul a 64,23 miliarde de lei.
Toate aceste cifre și avertismente au fost cunoscute de cei trei lideri ai statului, care însă nu au luat măsuri eficiente pentru a evita această criză. Conform opiniei exprimate în sursa originală, Klaus Iohannis ar fi trebuit să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a aborda public amenințările la siguranța națională. Marcel Ciolacu ar fi trebuit să consulte specialiștii în loc să adopte măsuri superficiale, iar Nicolae Ciucă să aducă problema în parlament pentru elaborarea unor legi care să salveze România de la faliment.
Legea responsabilității fiscale și încălcările sale
Legea 69/16 aprilie 2010, cunoscută ca Legea responsabilității fiscal-bugetare, impune principiile transparenței, stabilității, responsabilității fiscale și echității în gestionarea finanțelor publice. Cu toate acestea, rapoartele secrete au fost elaborate doar pentru câțiva lideri și nu au fost făcute publice, contrar principiului transparenței.
Stabilitatea macroeconomică este grav afectată, România fiind aproape de statutul „junk”. Responsabilitatea fiscală, care presupune gestionarea prudentă a resurselor și riscurilor, a fost ignorată, iar echitatea fiscală, care ar trebui să protejeze generațiile viitoare de povara datoriei, a fost încălcată prin creșteri salariale și sporuri în sectorul public, în pofida cadrului legal care impune înghețarea acestor cheltuieli în condiții de datorie publică ridicată.
Fostul ministru al Finanțelor, Tánczos Barna, a subliniat că datoria publică a României a ajuns la 60% din PIB, depășind pragul legal, iar Guvernul ar fi trebuit să prezinte un program clar pentru reducerea acesteia, inclusiv măsuri de înghețare a salariilor în sectorul public. În schimb, au existat creșteri salariale nejustificate în instituții și întreprinderi de stat.
Evoluția deficitului bugetar în ultimii ani
Deficitul bugetar al României a înregistrat următoarele valori procentuale din PIB:
- 2018 – sub 3%
- 2019 – 4,3%
- 2020 – 9,2% (justificat parțial de pandemia COVID-19)
- 2021 – 7,1%
- 2022 – 6,3%
- 2023 – 6,6%
- 2024 – 9,3%
Deși România a fost în procedură de deficit excesiv la nivelul Uniunii Europene pe întreaga perioadă, măsurile pentru reducerea deficitului au fost insuficiente, iar situația din 2024 nu poate fi explicată altfel decât prin neglijența guvernanților, pentru care se cere răspundere în justiție.
Concluzii și perspective
Rămâne de văzut dacă guvernul condus de Ilie Bolojan va reuși să remedieze situația deficitului bugetar și să evite plasarea României în categoria „junk”, menținând capacitatea țării de a se împrumuta pentru plata pensiilor și salariilor. Întreruperea acestor plăți ar produce tulburări sociale majore, constituind o amenințare clară la adresa siguranței naționale.
În acest context, este imperativă implicarea justiției și a parchetelor pentru a trage la răspundere persoanele responsabile pentru această criză financiară, astfel încât să se prevină repetarea unor astfel de încălcări ale legislației naționale și europene, cu efecte grave asupra securității naționale.
