Ana Luciana Avramescu: Iubire, ură şi ghinion

luciana lacrimi 1

Azi, printre temele mele nu se află și norocul, însă își are loc iubirea. Tema iubirii necondiționate sau a urii după o ploaie de zâmbete. Minciuna sau ghinionul… Ne dăm cu sania pe un pat iluzoriu de zăpadă albă și moale, dar există și un loc cu gheață unde poți aluneca sau te poți accidenta. Așa e și în iubire. Iubești, zâmbești, trăiești și apoi îți cade greu o despărțire sau …

Eu n-aveam cum să trăiesc așa ceva dar există filme, prieteni, cărți și internet. Cu ghinionul nu ai ce face. E ca la pariuri. Dai cu zarul, pică roșu, dar, de fapt, pariaseși pe negru…

Ghinionul în dragoste nu e că nu ai iubit, ci că nu ești iubit. Mai greu cu persoana pe care o iubești. Îți trebuie o inimă deschisă la orice. Tu îți poți spune că l-ai uitat, dar inima îți amintește că nu tu l-ai uitat, ci el te-a uitat pe tine.

Avântându-mă mai mult în tema străină a dragostei există hopuri, multe, multe hopuri. Ce noroc, ce ghinion, ce ură? Ce iubire??! Falsitate… Asta era…doamne…

Cioc, cioc! Cine-i la ușă? Eu! Care tu? Falsitatea, am venit sa te ajut! Nu deschid! Pai nu deschide că ești deja falsă…

Mda… Nu merge așa. Cand ești fals, ești fals! Se vede! Keep the distance, sucker! You understand? Another time…
Elevă în clasa a VI-a, Școala Sângeru

Parteneri