Ultimate magazine theme for WordPress.

Ana Luciana Avramescu: Lumina stelelor în ochii mei

1 181

 

Lumina stelelor, lumina lunii, lumina ochilor mei, ai tăi, ai nimănui.

Încerc un fel de vers. Noaptea văzută ca talent. Vei ști asta cândva, dar nu-i momentul. Stelele strălucesc și parcă am încurcat carul mare cu carul mic. Cât timp respir, sper, spunea un proverb latin. O să sper că văd luna, luna sau stelele, dar poate este ciudat că vreau să le ating.

Noaptea este frumoasă, afară plouă și ochii însângerați ai morții sunt tot departe și acolo vor rămâne mult timp.

Stelele formează un scorpion, zodia mea. Cupidon cu arcul rănește inimi, dar a mea a scăpat deoarece era deja puțin rănită, însă nu voi intra niciodată în detalii.

Am scris ceva scurt, dar stelele strălucesc pentru toți și contează doar mesajul care rămâne ca un început de vers.

Elevă în clasa a V-a B, Școala Sângeru


APRECIAZĂ ARTICOLUL !

loading...

loading...

1 Comentariu
  1. Petrutza spune

    Vrei versuri? Uite:
    Cupidon își pregătise săgeata,
    Arcul lui vizase ca sigură prada.
    Privirea pierdută da de gol fata
    Și-l făcea pe băiat să înceapă șarada
    Aluziilor dictate doar de iubirea
    Cu care Cupidon otrăvise săgeata
    Ce o lovise în inimă pe condamnata
    La lacrimi de fericire și șoapte de iubire.
    Otrava iubirii nu are antidot
    Și udă sufletul, așa cum udă vinul un pișcot
    Înmuiat în apa transformată în vin
    În Galileea chiar de Iisus, fiul divin
    Dornic să dea un sens de destin
    Săgeții lui Cupidon ce-l lovise pe creștin
    Și-i pătrunsese inima și sufletul din plin.
    Lăsați-vă otrăviți de iubire,
    Ea este singura care îți dă fericire!

    Și încă una:
    Aș face săgeți din picioare de cocori
    Dacă din dansul nunții ei s-ar opri
    Și te-aș săgeta agitându-ți fluturii
    Ascunși adânc în stomac.
    Mă primești să-ți fiu un Cupidon buimac?
    Ți-aș dărui salcâmii sub care mă aștepți
    Și aș împleti râurile de iubire pe care le visezi.
    Îngerul meu ți-ar îmbrățișa îngerul
    Așa cum sufletul meu ți-ar mângâia sufletul.
    Primăvara își trimite în vânt zăpezi de petale
    Iar mie îmi e dor nemărginit de vorbele tale.
    Pe cerul senin păsările își înfloresc aripile
    În timp ce în sufletul meu au înflorit grijile.
    Aș face săgeți din picioare de cocori
    Dacă din dansul nunții ei s-ar opri
    Și te-aș săgeta agitându-ți fluturii.
    Ascunși adânc în stomac.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata