Ana Luciana Avramescu : Stilul de muzică ascultat îți definește rafinamentul?

 

In ultima perioada aud tot felul de păreri legate de stilul muzical pe care-l ascultăm, uneori accidental, alteori fiindcă ne-am legat, nu se știe pe ce căi, de el.

Ceea ce ascultăm zi de zi ar trebui să arate ce fel de persoane suntem.

De pildă, foarte aproape de casa noastră, o familie petrece frecvent. Prilejuri există. Vin copii, pleacă rude, e ziua cuiva. Și pun manele pentru tot satul. Unii le adora, alții le detestă. Există chiar o dispută intre manele și muzica pop sau chiar muzica clasică, aceasta din urmă complet necunoscută, dar dă bine în polemici s-o evoci. Știți doar că subiectele cel mai aprig disputate sunt cele de care n-ai habar.

Ceea ce este adevărat e că persoanele rafinate ascultă Mozart sau Beethoven. Nu poți imagina concertul de An Nou de la Viena, cuplat la întreaga planetă, pe muzică de Salam. Știu și eu că la noi în casă tata nu îngăduie atunci o mișcare, cu toate că nu este un meloman, dar de gusturile lui nu m-am îndoit niciodată

Dar vreau să vorbesc despre prejudecăți. Ele se bagă peste tot. Mai nou, în generația mea, dacă asculți rap ești un drogat , dacă asculți manele ești un incult , dacă asculți pop ești basic, iar dacă asculti muzica clasica ești un înapoiat. Asa se judecă între ei oamenii mai nou. Acum vin eu și întreb . Ce ar trebui să ascultăm? Sau mai bine zis , ar trebui să mai ascultăm ceva fără a cere voie doamnei sau mamei? Liniștea din ce categorie muzicală face parte?

Faptul ca președintele ar asculta la o petrecere, unde a ajuns fiindcă președinții sunt ai tuturor, o manea , devine mediocru sau direct “prost” . Ești privit asa cum lași celor din jur de înțeles . Dacă mă afișez cu o melodie de la Florin Salam, mâine o sa-mi spuneti ca fac școala degeaba? Sau ca trebuie sa mă las de scris?

Degeaba judecați asa pentru ca oricât de fără sens ar suna o piesa sau oricât de dizgrațioase sunt versurile , totuși putină muncă s-a depus in spate deci creatorii lor nu-s chiar asa de prosti când le produc .

Pe plajele din Grecia s-a ascultat Vali Vijelie, iar lumea de acolo nu l-a tratat ca pe un neica nimeni. S-au distrat pe piesele sale chiar dacă printre ei erau oameni citiți sau oameni cu un statut social ridicat.

Acum eu va zic sincer . Nu prea ascult muzică , iar când ascult, nu fac diferențe intre rock , pop și manea. Singură – cu colegii ar fi imposibil – ascult uneori muzică clasică, iar mică fiind cântam la pian. Ascult orice , iar după ce ascult nu remarc să am un gram de inteligență mai scăzut sau mai crescut . Sunt la fel ca înainte.

Asa sper sa fiți și voi. Va învit să ascultați chiar și băbuțele din corul bisericii , chiar și acolo se depune muncă de interpretare și creație, iar un pic de muzică adevărată poate fi peste tot.

P.S.
Adrian Enescu, prieten al tatei, pe versurile căruia a compus multe piese, avea o colecție de piese muzicale preferate în care – v-o poate confirma actrița Adina Popescu, soția sa, care vine uneori pe la noi, la Sângeru, – intrau și câteva manele. El spunea că muzica e distrusă adesea de text și din motivul acesta apela la tata ca poet. Azi toate vedetele, inclusiv Loredana, își scriu singure ”versurile”.

(elevă în clasa a VII-a, Scoala Sângeru)