Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţă că a constat o diferenţă nejustificată de peste 30 de milioane de lei (30.388.515 lei) între averea dobândită și veniturile realizate în cazul Gabrielei Cristina Mazilu, judecătorila Tribunalul Bucureşti, fost magistrat la Judecătoria Sectorului 4.
Şi în cazul lui Ionuţ-Victor Nicoreşteanu, funcţionar public cu statut special în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectorii au depistat o diferenţă de 1.213.986 de lei.
ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către cei doi.
Judecătoarea Gabriela Cristina Mazilu şi Ionel Victor Nicoreşteanu au fost cercetaţi de DIICOT în anul 2015 într-un dosar privind credite frauduloase luate de la BRD, în care era implicat şi omul de afaceri Remus Truică.
Este acelaşi dosar în care apare numele cuscrului fostului preşedinte Traian Băsescu, Bebe Ionescu, cel care este artizanul firmelor care nu au mai restituit zecile de milioane de euro la BRD.
În acelaşi act se arată că soţul ei, sau fostul soț, Aparaschivei Cristian Relu, era mâna dreaptă a omului de afaceri Remus Truică, cel care este şi naş al judecătorului amintit.
Lumea Justitiei a dezvăluit despre jaful de la BRD si implicarea judecatoarei Cristina Gabriela Mazilu, și spunea că aceste „tunuri” s-au dat cu ajutorul unor clienți-sageata, cu care judecatoarea si fostul ei sot se petrecea prin vacante în statiuni de lux precum Valgardena – Italia.
În 2019, dosarul cu fraudele de la Grupul BRD Dorobanti, estimate de BRD la circa 53 milioane de euro (prejudiciu) declinat de la DIICOT, se afla în lucru la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie din cadrul PICCJ, din pricina implicării judecatoarei Cristina Gabriela Mazilu.
În declaratia de avere pe acest an, judecătoarea nu are nimic, în afara de veniturile salariale și de un credit de 150.000 de euro.
“Persoanele evaluate au fost informate despre declanșarea procedurii de evaluare, drepturile de care beneficiază (de a fi asistate sau reprezentate de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris), precum și despre existența diferențelor semnificative. Persoanele evaluate au depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare”, a informat ANI.
