A.M. Press
Ultimele stiri din Romania!

Astăzi, marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului. Obiceiuri

0 38

Adormirea Maicii Domnului (Sfanta Maria Mare), marcata pe 15 august, este una dintre cele mai importante sarbatori crestine, iar, pentru romani, este si ocrotitoarea marinarilor..


APRECIAZA ARTICOLUL !

Aproximativ 2,2 milioane de romani isi serbeaza onomastica de Sfanta Maria. Mai mult de jumatate sunt femei care poarta numele de Maria carora li se alatura cele botezate Mariana si Marinela dar si cei care se numesc Marian, Marin, Mioara, Mia, Maricica, Marina, Marilena, Mari, Marioara, Marinel, Marousia sau Ana-Maria.

Credinte

Biserica Ortodoxa marcheaza, pe 15 august, Adormirea Maicii Domnului, sarbatoare numita in popor si Uspenia (termenul slav) si Sfanta Maria Mare. Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sarbatoare inchinata Sfintei Fecioare Maria, dar marturii despre existenta ei nu exista decat incepand din secolul al V-lea, cand cultul Maicii Domnului incepe sa se dezvolte foarte mult, mai ales dupa Sinodul IV Ecumenic, care a hotarat ca Maica Domnului este Nascatoare de Dumnezeu.

„Sarbatoarea Sf. Marii este si ea un hotar: acum se aduna ultimele plante de leac, putem afla cum va fi toamna ce se apropie. Este un alt moment important al calendarului viticol, ziua in care se tocmesc pandarii pentru vii si in care se leaga ciocul pasarilor pentru a nu prada strugurii. De asemenea, se oferea din nou ofranda din noua poama”, scrie Antoaneta Olteanu, in volumul „Spatiul si timpul in traditiile romanesti”, publicat de editura Paideia, in 2018.

In secolul al V-lea, sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului exista in Siria, fiind mentionata in documentele vremii. Locul de origine al sarbatorii este probabil Ierusalimul, orasul sfant, unde se pastreaza pana astazi, in apropierea gradinii Ghetsimani, mormantul Maicii Domnului si Biserica zidita pe acest mormant. In spatele mormantului Maicii Domnului din aceasta biserica, este pusa la inchinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, cunoscuta sub numele de Ierusalimitissa. Pelerinii care ajung in Israel au ca obiectiv, printre altele, o vizita la mormantul Maicii Domnului.

„Dupa savarsirea tuturor tainelor mantuirii noastre si dupa Inaltarea Domnului Iisus la ceruri, Prea Curata si Prea binecuvantata Fecioara Maria, Maica lui si Mijlocitoarea mantuirii noastre, s-a apropiat de prea cinstita si prea slavita ei Adormire, fiind plina de zile. Deci dorind ea ca sa iasa din trup si sa se duca la Dumnezeu, pentru ca era cuprinsa de necurmata si necontenita dumnezeiasca dorinta ca sa vada prea dulcea si prea dorita fata a Fiului sau, ea se ruga Domnului cu caldura ca sa o ia pre ea la Dansul din valea aceasta a plangerii si sa o duca in bucuriile cele de sus si nesfarsite.

Fecioara zacea cu cinste pre patul cel impodobit, se pregatise catre fericita plecare, asteptand venirea la dansa a Fiului si Domnului ei cel prea dorit. Deodata a stralucit in casa o lumina a dumnezeiestii slave. De acea stralucire lumanarile s-au intunecat, iar acoperamantul casei se vedea deschis, si slava Domnului venea din cer. Atunci iata Hristosul, Imparatul slavei, cu arhangheli si cu ingeri au vestit Prea Sfintei Fecioare Maria mai nainte ca el se apropia catre Prea Curata lui Maica. Ea s-a ridicat de pre pat, sarguindu-se intru intampinarea lui, si s-a inchinat Domnului sau” (Vietile sfintilor, XII, pp. 485, 486, 498-499).

Generalizarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului in Rasarit se datoreaza imparatului bizantin Mauriciu (528 – 603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani si care a fixat definitiv si data sarbatoririi ei la 15 august.

Potrivit traditiei bisericii, Sfanta Fecioara Maria a fost instiintata printr-un inger de trecerea ei la cele vesnice, iar apostolii, aflati in acel moment in diferite zone ale lumii, au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la acest eveniment. Apostolul Toma nu a fost prezent la inmormantare, el ajungand trei zile mai tarziu. Intristat, a cerut sa se deschida mormantul, pentru a saruta mainile Nascatoarei de Dumnezeu, dar intrand, l-a gasit gol. In timp, in cuvantarile parintilor bisericii s-a afirmat cu mai multa putere credinta ca, dupa adormirea sa, Fecioara Maria a fost inviata de Iisus Hristos si luata cu trupul in imparatia cerurilor.

De la sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada in care se pot face nunti, incep targurile si iarmaroacele de toamna, dar si praznicele de pomenire a mortilor.

In unele parti ale Moldovei, ziua de 15 august este considerata „a mortilor”, fiind pomeniti toti cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, si la 8 septembrie, de Sfanta Maria Mica, sunt sarbatoriti cei care poarta acest nume. In ziua praznicului, femeile merg la biserica si duc cele mai frumoase flori din gradina, struguri, prune si faguri de miere, pe care le dau in amintirea raposatilor.

In Maramures, sarbatoarea religioasa are o mare insemnatate, iar traditiile si obicieurile de Sfanta Maria Mare inca se pastreaza. Sunt organizate procesiuni religioase spre manastiri, iar la slujbele speciale participa cateva zeci de mii de oameni.

Obiceiuri

La Sf. Maria se facea masa comuna in curtea bisericii. Se facea masa pentru strainii din alte sate, apoi pentru cei din sat. Nu era obligatoriu ca cei din sat sa manance. In ograda bisericii sunt mese si scaune facute de oameni. Doi-trei oameni strang banii de la toti, se duc la Iasi si cumpara ce trebuie. Se strangeau femeile la o casa alaturi de biserica si pregateau bor, sarmale, chiper (ardei) umpluti, perje cu carne, pilaf. Acum se pune branza, masline, mezel, friptura, parjoale, cozonac (Sarbatori, IV, p.328).

Se angajeaza pandarii pentru vii si se leaga magic ciocul pasarilor pentru a nu prada strugurii (Ghinoiu, 1999, p. 33).

Se impart struguri si prune pentru sufletul mortilor (Pamfile, 1997, p. 163).

In dimineata zilei de Santamarie femeile merg la biserica cu ofranda din ciorchini de struguri copti de la soiurile varatice sau numai boabele desprinse de pe ciorchini, numita „coliva de pomana” sau „coliva de struguri” (Ghinoiu, 1997, p. 107).

Obiceiul vestimentar care obliga barbatul sa poarte caciula intre Santamarie si Sangiorz era respectat pretutindeni. Cei care uitau sa-si schimbe palaria cu caciula la aceasta data era atentionati prin zicala: „A venit Santamarie,/ Te-ai… in palarie!” (Ghinoiu, 1999, p. 152).

Se fac hori in sate: tineretul joaca, iar batranii si copiii bat nucii pe la vii, campuri si prin gradini (Pamfile, 1997, p.164).

Daca infloresc trandafirii pe la Sfanta Maria, toamna va fi lunga (Gorovei, 1995, p. 268)

In ce priveste magia, de Sfanta Maria Mare „se culeg flori si se pun la icoana Preacuratei; acestea apoi sunt bune de leac (Pop Reteganul-2, f. 146) . Despre vreme: Daca infloresc trandafirii pe la Sfanta Maria, toamna va fi lunga”, se arata in „Spatiul si timpul in traditiile romanesti” (Paideia, 2018, p.609-610).

 

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More