România a oferit Ucrainei un sprijin financiar, militar și umanitar estimat la aproximativ 1,5 miliarde de euro în perioada februarie 2022 – iunie 2025, conform unui raport al Consiliului Fiscal bazat pe date europene și internaționale. Totuși, documentul subliniază că adâncirea deficitului bugetar al României nu este cauzată de aceste ajutoare, ci de decizii interne privind politica fiscal-bugetară, programări financiare nepotrivite și venituri fiscale insuficiente.

Raportul, transmis Parlamentului European și semnat de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a fost realizat pe baza datelor AMECO și ale Institutului de economie mondială din Kiel. Estimarea sprijinului acordat Ucrainei indică o valoare medie anuală de circa 0,2% din PIB, echivalentul a 1,5 miliarde de euro între februarie 2022 și iunie 2025, potrivit sursei Economica.net. Această analiză a fost elaborată la solicitarea europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea.

Sprijinul pentru Ucraina și impactul asupra bugetului României

Nota informativă adresată Parlamentului European precizează că o parte importantă a sprijinului acordat Ucrainei a fost finanțată din bugetul Uniunii Europene. Consiliul Fiscal evidențiază necesitatea de a diferenția între efectele directe ale ajutoarelor externe asupra bugetului public și impactul războiului din Ucraina asupra economiilor statelor membre UE. Aceste efecte includ inflația, încetinirea creșterii economice, creșterea prețului energiei, perturbarea pieței cerealelor, fluctuații pe piețele financiare, realocări sectoriale, modificări ale investițiilor și ale fluxurilor comerciale.

Datele privind cheltuielile de apărare ale României, disponibile în rapoartele NATO și în baza Eurostat, arată că acestea au variat între 1,6% și 2,3% din PIB în perioada 2020-2024. Conform Raportului Secretarului General al NATO pe 2024, cheltuielile au fost de 2% din PIB în 2020, 1,85% în 2021, 1,75% în 2022, 1,6% în 2023 și 2,3% în 2024. Principalele categorii de cheltuieli au fost personalul militar (50-55% din total) și echipamentele, care au reprezentat în medie aproape 80% din totalul cheltuielilor de apărare în această perioadă.

Deficitul bugetar al României: cauze și evoluție

România se află în procedură de deficit excesiv încă din 3 aprilie 2020. În 2019, deficitul bugetar în termeni ESA a fost de 4,3% din PIB, cel mai ridicat din UE, depășind cu 1,3 puncte procentuale limita de 3% stabilită prin Pactul de Stabilitate și Creștere. În 2020, pe fondul restricțiilor generate de pandemia de Covid-19 și al măsurilor de sprijin pentru gospodării și companii, deficitul a crescut la 9,2% din PIB. În 2021, odată cu relaxarea restricțiilor și redresarea veniturilor bugetare, deficitul s-a redus la 7,1% din PIB.

În 2022, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina și al unor șocuri economice multiple (criză energetică, tranziția energetică, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, tensiuni geopolitice), deficitul a scăzut la 6,4% din PIB. Această reducere a fost susținută de creșterea veniturilor bugetare, influențată de inflația ridicată și de suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale, în timp ce cheltuielile suplimentare au fost parțial compensate.

Din 2023, tendința de consolidare bugetară s-a inversat, deficitul crescând la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din UE. Această majorare a fost determinată de indexarea salariilor din sectorul public, ca răspuns la conflictele de muncă, și de schemele de compensare a prețurilor din sectorul energetic. Pe partea veniturilor, decelerarea creșterii economice s-a reflectat în scăderea încasărilor bugetare.

În 2024, deficitul bugetar a înregistrat o creștere accentuată, ajungând la 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE. Aceasta a fost cauzată de o creștere a cheltuielilor bugetare cu 2,9 puncte procentuale din PIB, comparativ cu o creștere a veniturilor de doar 0,2 puncte procentuale. Cele mai importante creșteri ale cheltuielilor au fost înregistrate la capitolul cheltuieli de personal (+1,1 pp din PIB) și asistență socială (+1,1 pp din PIB). Aceste evoluții au fost determinate în principal de majorările discreționare ale salariilor din sectorul public, indexarea și recalcularea pensiilor, precum și de schema de compensare a prețurilor la energie.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]