În copilăria mea toți caii

Luau drumul către abator

Sovietele venite-aici

Propagau iubirea de tractor.

Era iarnă, iar pe Cricov, caii

Costelivi sub înghețate bolți

Pășteau doar dintre nămeți pustiul

Lupii noaptea-i sfârtecau în colți.

Am găsit un cal frumos și tragic

L-am adus cu grijă-n bătătură

Și i-am dat tot ce-am găsit prin pod

Chiar și pâinea ce-o duceam la gură.

L-am hrănit și zi de zi era

Cum fusese-n viața lui de soi

Și eram nedespărțiți aproape

Și eram prieteni buni noi doi.

Apoi a venit ceva, un ordin

Cineva la poartă a sosit

Și bunica tristă a dat calul

Și eu reîntors nu l-am găsit.

După alte zile și-alte nopți

Despicam nămeții către școală

Și trecând de Cricov am zărit

Calul mort, mâncat de frig și boală.

Ce-ați avut cu el, ce v-a făcut

De ce l-ați ucis, călăi în stol

Corbii-l sfârtecaseră, din el

Rămăsese-un ochi, privind în gol.

Am tot plâns și n-am mai mers la școală

Era vremea de după război

Aprinsesem candela să-i fie

Trapul lin prin lumea de apoi.

Azi, copila mea dorește-un cal

Un cal viu și nu de jucărie

Și eu i-l promit și plâng în mine

Pentru calul din copilărie.

        19 iulie 2015, Sângeru

(din volumul în pregătire de poezii pentru copii)

Versuri – Lucian Avramescu

Desen – Ana Luciana Avramescu