AM Press Logo
Muzeul Pietrei

Ce opțiuni are Donald Trump pentru a interveni în Iran. Intervenția terestră, exclusă din calcul

Trimiterea grupului de atac al portavionului USS Abraham Lincoln către Golful Persic reprezintă un nou pas în strategia de descurajare a Washingtonului, în contextul în care protestele interne pun la încercare stabilitatea regimului de la Teheran. Această mișcare este analizată de Nate Swanson, fost oficial al Consiliului de Securitate Națională al SUA, într-un material publicat de think tank-ul Atlantic Council. Swanson evaluează tacticile pe care Donald Trump le-ar putea adopta, de la atacuri punctuale asupra forțelor de represiune până la vizarea directă a liderului suprem, Ayatollahul Khamenei.

La întoarcerea de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a confirmat mobilizarea forțelor navale: „Urmărim Iranul îndeaproape. Avem o flotilă mare care se îndreaptă în acea direcție și vom vedea ce se va întâmpla”. Elementul central al acestei operațiuni este portavionul USS Abraham Lincoln, care a părăsit Marea Chinei de Sud pentru a se repoziționa în proximitatea coastelor iraniene.

Tensiunile au escaladat după operațiunea „Midnight Hammer” din luna iunie a anului trecut, care a reprezentat prima lovitură directă a Statelor Unite asupra programului nuclear al Iranului. Dacă anterior țintele americane erau de natură tehnologică, în prezent Washingtonul invocă necesitatea protejării manifestanților împotriva violențelor exercitate de forțele de ordine.

Analiza semnată de Nate Swanson indică patru direcții strategice pe care administrația americană le-ar putea urma în cazul unei intervenții militare:

  • Lovituri cu rol simbolic: Acestea ar viza obiective militare clasice sau facilități de producție a rachetelor, având scopul de a demonstra că avertismentele lansate de Trump sunt reale, fără a ajuta însă direct protestatarii.
  • Atacarea aparatului represiv: Vizarea sediilor Corpului Gardienilor Revoluției (IRGC) sau ale milițiilor Basij prin mijloace cibernetice sau kinetice. Totuși, Swanson notează că eficiența ar putea fi limitată, având în vedere că regimul dispune de peste un milion de angajați în structurile de securitate.
  • Distrugerea infrastructurii economice: Lovirea terminalelor petroliere, cum este cel de pe Insula Kharg, sau a rețelelor de gaze. Deși ar putea forța capitularea regimului prin colaps economic, măsura riscă să perturbe piața energetică mondială.
  • „Opțiunea Supremă”: Eliminarea Ayatollahului Ali Khamenei. Un astfel de gest ar genera un vid de putere masiv, însă experții avertizează că deznodământul este imprevizibil, putând duce fie la democrație, fie la o dictatură militară și mai radicală.

Expertul atrage atenția că sprijinul extern poate fi periculos, amintind de evenimentele din Ungaria (1956) sau revolta kurdă din Irak (1991), unde lipsa unei susțineri logistice suficiente după încurajarea revoltei a dus la masacre. „Regimul s-ar putea prăbuși și ar putea apărea o democrație pro-occidentală, dar un scenariu la fel de plauzibil este apariția unui guvern și mai dur, și mai dornic să utilizeze arsenalul nuclear”, a explicat Nate Swanson.

Un punct esențial al strategiei americane este excluderea prezenței trupelor la sol. Orice schimbare de regim sau tranziție politică ar trebui să fie gestionată exclusiv de către cetățenii iranieni, fără implicarea directă a militarilor străini.

Desfășurarea portavionului USS Abraham Lincoln are atât un scop defensiv, de protejare a aliaților, cât și unul psihologic, menit să prevină o escaladare majoră. Precedentele, precum atacul iranian asupra bazelor americane din Qatar din luna iunie, indică faptul că Teheranul preferă de obicei reacții proporționale pentru a evita un conflict deschis.

Cu toate acestea, președintele Masoud Pezeshkian a avertizat că orice acțiune împotriva „liderului suprem” va fi interpretată drept „război total”. În acest context volatil, Washingtonul pare pregătit să răspundă oricărei evoluții a situației din regiune.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]

© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!