
Ce se dă de pomană la Buna Vestire 2025. Sărbătoarea de pe 25 martie pică în Postul Paștelui
Sărbătoarea Bunei Vestiri este celebrată anual pe data de 25 martie în calendarul creștin ortodox. Această zi specială este marcată cu cruce roșie și se acordă dezlegare la pește, fiind recunoscută pentru semnificația sa spirituală profundă. În 2025, Buna Vestire va avea loc într-o zi de marți, în plin Post al Paștelui.
Ce se dă de pomană la Buna Vestire 2025
Deși Buna Vestire se desfășoară în timpul Postului Paștelui, Biserica permite, datorită importanței acestei sărbători, ca în această zi să fie dată dezlegare la pește. Astfel, credincioșii care doresc să ofere de pomană în această zi sunt îndemnați să aducă alimente de post sau preparate din pește. Aceasta este prima sărbătoare din Postul Paștelui cu cruce roșie în care se oferă dezlegare la pește, următoarea ocazie având loc pe 13 aprilie, în Duminica Floriilor, la o săptămână înainte de Învierea Domnului.
De ce nu se fac parastase la sărbătoarea Bunei Vestiri
În ziua Bunei Vestiri, în toate bisericile ortodoxe se oficiază Sfânta Liturghie, iar credincioșii participă cu gânduri de sănătate și iertare. Deși această sărbătoare pică în timpul Postului Paștelui, nu se fac pomeniri ale morților și nici slujbe de parastas. Aceasta se datorează caracterului de Praznic Împărătesc asociat cu Buna Vestire, conform canoanelor bisericești, care exclud oficierea slujbelor pentru cei decedați în astfel de zile.
Totuși, Biserica încurajează faptele bune, iar credincioșii pot oferi de pomană preparate din pește, pot ajuta persoanele aflate în dificultate și pot contribui la sprijinirea celor nevoiași.
Buna Vestire în credințele populare
În tradiția populară, Buna Vestire este cunoscută și sub numele de Ziua Cucului. Este o zi în care se spune că cucul cântă pentru prima dată, semnalând venirea primăverii. Se crede că, dacă acest cântec este auzit pe stomacul gol și din spatele unei persoane, este un semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”.
O tradiție populară spune că oamenii numără de câte ori cucul își cântă numele, pentru a afla câți ani mai au de trăit. Fetele și băieții de la sate îl întrebau pe cuc când vor avea parte de căsătorie spunând: „Cucule voinicule/ Cați ani îmi vei da/ pân’ m-oi însură (mărita)?” Dacă, după rostirea acestor cuvinte, cucul cânta, fiecare cântec echivala cu un an de așteptare. În schimb, dacă cucul tăcea, acest lucru sugera că o cununie se va realiza în curând.
De asemenea, craca pe care a cântat cucul în această zi era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, cu speranța că flăcăii nu le vor ocoli.