„Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită”: Ce se întâmplă cu energia electrică în România din cauza secetei de pe Dunăre
Dunărea traversează o criză energetică fără precedent, cauzată de nivelul istoric de scăzut al apelor, situație care afectează direct producția de electricitate în România, Bulgaria și Ungaria. Ionel Sorin Rîndașu Beuran, directorul Departamentului Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, a explicat pentru Digi24 că debitul fluviului este critic și are o tendință de scădere, în timp ce prognozele meteorologice nu indică ploi în bazinul hidrografic în viitorul apropiat.
„În momentul de față, la intrarea în țară, debitul Dunării undeva la 1.550 m³/s, tendința este într-adevăr de ușoară scădere. Nu sunt semnalate precipitațiile în întreg bazinul Dunării, deci nici în Ungaria, nici în Serbia, în Croația. Avem semnale că în Austria, în zona de vest, precipitațiile au început și nivelul râurilor a început să crească, dar acest lucru nu ne avantajează pe termen scurt. În momentul de față, situația este, putem spune, ținând cont de efecte, cea mai gravă din istorie”, a precizat Ionel Sorin Rîndașu Beuran.
Specialistul, care ocupă și funcția de director general adjunct la Apele Române, a subliniat că se depun eforturi majore pentru a menține în funcțiune Centrala Nucleară de la Cernavodă. Totuși, contextul este dificil, întreaga regiune fiind afectată de caniculă și secetă. Deși în Austria au început ploile, apa va ajunge la Cernavodă în aproximativ două săptămâni. Până pe 7 august, se estimează că nivelul Dunării va continua să scadă cu circa 2-3 centimetri zilnic.
„Ce înseamnă asta pentru Cernavodă? Înseamnă o scădere undeva la 2-3 cm pe zi. În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită”, a avertizat Sorin Rîndaşu Beuran. Pentru a gestiona situația, autoritățile au dispus dragaje pe Dunărea Veche și încercări de a direcționa debitul dinspre brațul Bala.
Riscurile rămân ridicate, în condițiile în care probleme similare apar și la vecini: Ungaria a oprit deja trei din cele patru grupuri energetice, iar Bulgaria raportează dificultăți la centrala nucleară de la Kozlodui. Beuran a explicat că, deși precipitațiile din Austria vor ajuta la stabilizarea debitului la intrarea în țară în jurul valorii de 1.600 m³/s, acest volum este de peste două ori mai mic decât media obișnuită pentru această perioadă și cu 25% sub nivelul de anul trecut.
În prezent, Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă este deja oprită, ceea ce a redus producția națională de energie cu 10%. Dacă nivelul apei continuă să scadă, există riscul iminent ca și Unitatea 2 să fie închisă. Din cauza adâncimii reduse, transportul fluvial este și el grav afectat, navele circulând pe jumătate goale pentru a evita punerea pe uscat, în special în sectorul fluvial unde descărcarea mărfurilor în porturi a devenit problematică.
Guvernul a instituit stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august, pe fondul riscului ca România să piardă aproximativ 20% din capacitatea de producție de energie dacă ambele reactoare de la Cernavodă ar fi oprite. Autoritățile încearcă în prezent să devieze cursul unui braț al Dunării pentru a asigura apa necesară răcirii reactorului rămas în funcțiune.
„Ca urmare a reducerii debitelor pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția pe hidrocentrale. Față de un consum normal de peste 7.000 MW în orele de seară, importăm aproximativ 1.700 MW. Dacă se oprește și grupul doi, ar trebui să importăm peste 2.500 MW. Acest lucru se întâmplă și în țările vecine. Am discutat măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcționarea sistemului energetic național în condiții normale”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Situația este critică și în Ungaria, unde centrala de la Paks, responsabilă de jumătate din necesarul energetic al țării, funcționa sâmbătă la doar un sfert din capacitate, conform anunțului făcut de premierul Peter Magyar. În acest context, premierul român a solicitat sprijin din partea Ucrainei și a făcut un apel la economisirea energiei, în special în orele de vârf de seară.
„Încă o dată fac un apel către cetățeni, dar în special către companii, către autorităţile publice să îşi facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru şi în luni vom avea o întâlnire cu dânşii, în aşa fel încât să luăm în calcul şi planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanţi, pentru a asigura energia electrică către populaţie”, a declarat premierul la Palatul Victoria.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]






